Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The mission of the department is to enhance transparency, accountability, efficiency and effectiveness of government in accordance with the European agenda.

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision, including Human Rights, Judiciary, Access to Justice, and Criminal Justice.

 


OUR PRIORITIES

Public Health

 

Our mission is to support and contribute to the development and promotion of health policies and practices based on evidence, which promotes human rights, social inclusion, and justice.

The Department also provides support to promote good governance in the health system through independent and neutral monitoring/evaluation of public health policies and health services.

Media Program

Media Department's mission is to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in the Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

 

Other initiatives

Education Support Project

Doar 20% din poliţiştii şi 25% din asistenţii sociali consideră că violenţa în familie este o problemă foarte serioasă, potrivit unui studiu

Asociaţia Promo-LEX, cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Egalitate şi Participare Civică, a lansat Raportul de evaluare a implementării prevederilor Legii 45 cu privire la ordonanţa de protecţie în Republica Moldova în perioada 2008-2011.

Raportul vizează şi analizează cadrul legal şi instituţional de emitere şi aplicare a ordonanţelor de protecţie pentru victimele violenţei în familie; gradul de cunoaştere de către organele de resort şi victimele violenţei în familie a prevederilor Legii 45 ce ţin de ordonanţa de protecţie, precum şi a competenţelor organelor de resort în acest domeniu; gradului de implementare de către organele de resort a prevederilor Legii 45 ce ţin de ordonanţa de protecţie şi problemele şi dificultăţile în implementarea Legii 45, în particular a prevederilor cu referire la ordonanţa de protecţie.

Informaţia pentru Raport a fost colectată de la direcţiile de asistenţă socială, comisariate de poliţie, judecătoriile şi procuraturile de pe întreg teritoriu al Republicii Moldova (153 de instituţii din 32 raioane). De asemenea, metodologia raportului a inclus 91 de interviuri aprofundate cu victime ale violenţei în familie, judecători, asistenţi sociali şi poliţişti de sector în două municipii (Chişinău şi Bălţi) şi şase raioane din cele trei zone ale Republicii Moldova: Cahul, Căuşeni, Anenii Noi, Orhei, Făleşti şi Edineţ.

Datele raportului relevă o dinamică în creştere a numărul plângerilor privind violenţa în familie înregistrate în perioada 2008-2011. În acelaşi timp, datele statistice scot în evidenţă o discrepanţă semnificativă dintre numărul mare de plângeri care au parvenit la comisariatele de poliţie, procuraturile şi direcţiile de asistenţă socială şi numărul mic de cereri adresate instanţelor de judecată pentru eliberarea ordonanţelor de protecţie. O explicaţie în acest sens ar fi necunoaşterea legislaţiei cu privire la eliberarea ordonanţei de protecţie din partea autorităţilor.

Percepţiile respondenţilor cu privire fenomenul violenţei în familie, de asemenea, sunt împărţite. Astfel, doar 20% din poliţiştii şi 25% din asistenţii sociali intervievaţi consideră că violenţa în familie este o problemă foarte serioasă, în raport cu 75% din procurori şi 100% judecători. În ceea ce priveşte cunoaşterea rolului şi competenţelor în protejarea şi susţinerea victimelor violenţei în familie, poliţiştii, procurorii şi judecătorii, în mare parte, îşi cunosc atribuţiile. În acelaşi timp, 44% din asistenţii sociali intervievaţi nu au putut explica clar care este rolul lor în prevenirea violenţei în familie.

Datele raportului indică şi faptul că, majoritatea respondenţilor percep violenţa în familie ca agresiune fizică şi psihologică. În ceea ce priveşte formele de manifestare ale violenţei în familie, în mare parte, respondenţii au putut explica ce înseamnă violenţă fizică, psihologică şi economică. Pe de altă parte, 44% din asistenţii sociali, 40% din poliţişti, 62% din procurori şi 75% din judecători nu au putut explica ce înseamnă violenţa spirituală, iar 56% din asistenţii sociali şi 63% din procurorii nu au putut explica ce înseamnă violenţa sexuală şi care sunt delimitările acesteia de infracţiunile sexuale. Astfel, necunoaşterea formelor de manifestare ale violenţei în familie duce la calificarea eronată a actelor de violenţă în familie sau ignorarea lor de către autorităţi.

Un aspect de remarcat este şi faptul că, frecvent, instanţele de judecată denumesc actele emise în mod diferit; de cele mai multe ori, judecătorii au emis ordonanţe ca act separat; în alte cazuri au fost emise încheieri şi în baza încheierilor au fost emise ordonanţele; unii judecători au emis hotărâri prin care au aplicat măsuri de restricţie. Menţionăm că aceste diferenţe au fost sesizate în aceleaşi judecătorii şi indică asupra lipsei unei practici judiciare uniforme în domeniu. În acest sens, una din recomandările raportului vizează activităţi de instruire continuă cu autorităţile responsabile de implementarea Legii 45.

„Executarea şi monitorizarea executării ordonanţelor de protecţie constituie o altă problemă serioasă, deoarece nu există mecanisme viabile de monitorizare în acest sens”, a concluzionat autorul raportului, Alexandru Postică, avocat din cadrul Asociaţiei Promo-LEX.

În cadrul prezentării publice a Raportului s-au discutat şi aspecte ce se referă la calitatea Legii 45 şi colaborarea dintre instituţiile responsabile de implementarea legii. „La momentul actual, există modele de colaborare, dar ele sunt sporadice şi nu întotdeauna eficiente", a mai menţionat Alexandru Postica. În acest sens, una din recomandările raportului vizează crearea unei baze unice de evidenţă a plângerilor şi ordonanţelor de protecţie, pentru a face posibilă monitorizarea executării acestora.

Cu toate acestea, autorul raportului menţionează şi apreciază efortul şi activităţile promovate de către actorii centrali în prevenirea şi combaterea violenţei în familie pe parcursul anului 2012 menite să soluţioneze problemele menţionate în raport.

În cadrul evenimentului au participat reprezentanţii organelor de resort responsabile de implementarea Legii 45; reprezentanţii societăţii civile; reprezentanţii Organizaţiilor Internaţionale interesate de tematica Raportului, experţi în domeniu.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Evaluarea implementării prevederilor ce se referă la ordonanţa de protecţie din cadrul Legii 45-XVI în Republica Moldova în perioada 2008-2011”, proiect finanţat de Fundaţia Soros-Moldova şi co-finanţat de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR).