Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The mission of the department is to enhance transparency, accountability, efficiency and effectiveness of government in accordance with the European agenda.

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision, including Human Rights, Judiciary, Access to Justice, and Criminal Justice.

 


OUR PRIORITIES

Public Health

 

Our mission is to support and contribute to the development and promotion of health policies and practices based on evidence, which promotes human rights, social inclusion, and justice.

The Department also provides support to promote good governance in the health system through independent and neutral monitoring/evaluation of public health policies and health services.

Media Program

Media Department's mission is to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in the Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

 

Other initiatives

Education Support Project

Doar 3 din 9 instrumente anticorupție se aplică în sistemul judecătoresc

În perioada septembrie 2016 – martie 2017, experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției au evaluat eficiența aplicării instrumentelor anticorupție în cadrul sistemului judecătoresc și au elaborat un Raport comprehensiv de evaluare. Activitățile au fost desfășurate în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu suportul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova.

Raportul evaluează nivelul de implementare a instrumentelor anticorupție în cadrul sistemului judecătoresc:

  • verificarea titularilor și a candidaților la funcții;
  • testarea la poligraf a candidaților la funcții;
  • declararea și controlul averii și intereselor personale;
  • testarea integrității profesionale, inclusiv declararea influențelor nepotrivite;
  • declararea comunicării interzise;
  • declararea cadourilor;
  • avertizarea de integritate;
  • liniile telefonice anticorupție;
  • distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțele judecătorești.

Evaluarea a fost asigurată prin analiza și evaluarea cadrului normativ și monitorizarea nivelului de aplicare a politicilor/instrumentelor anticorupție (la nivel instituțional și la nivel individual), inclusiv prin chestionarea a patru instituții-cheie responsabile de administrarea instrumentarului: Consiliul Superior al Magistraturii, Centrul Național Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul de Informații și Securitate.

Constatările evaluării au arătat că nici unul dintre instrumentele anticorupție nu a înregistrat un scor maxim de eficiență – 4. Doar trei din cele 9 instrumente evaluate au înregistrat scorul 3 (declararea cadourilor; funcționarea liniilor anticorupție; distribuirea aleatorie a dosarelor). Verificarea judecătorilor și candidaților la funcțiile de judecător de către SIS, declararea averilor și intereselor judecătorilor și declararea influențelor necorespunzătoare au înregistrat un scor mediu de eficiență - 2.Trei instrumente anticorupție au înregistrat cel mai mic scor – 1: testarea la poligraf; declararea comunicării interzise și avertizorii de integritate.

Raportul atestă că scorul infim de eficiență înregistrat de aceste instrumente se datorează neaplicării efective a acestora. Paradoxul este că există norme legale, dar nu există diligența instituțiilor pentru a le pune în practică.

Printre cauzele neaplicării s-au reținut:

  • indolența autorităților de a le pune efectiv în aplicare (”eforturile” acestora fiind sporadice și nicidecum sistemice);
  • neînțelegerea de către reprezentanții sistemului judecătoresc a substanței și esenței instrumentelor sau, în anumite situații, dublarea lor cu instrumente din aceeași garnitură anticorupție;
    cadrul normativ incomplet sau contradictoriu, care afectează implementarea adecvată a instrumentelor anticorupție;
  • tradițiile, mentalitatea, uzanțele care par a fi insurmontabile pentru cei cărora li se adresează normele anticorupție și cei care trebuie să le aplice.

Analiza în profunzime a instrumentarului anticorupție a demonstrat că în anumite situații numărul instrumentelor pare a fi în exces sau acestea se dublează/suprapun, ceea ce afectează punerea lor efectivă în aplicare.

Raportul de evaluare și anexele la acesta conțin un șir de recomandări adresate instituțiilor implementatoare, inclusiv recomandări de îmbunătățire a cadrului normativ de referință. În cadrul dezbaterilor pe marginea Raportului, reprezentanții instituțiilor responsabile de administrarea instrumentarului anticorupție au declarat disponibilitatea lor de a prelua recomandările și de a asigura transpunerea lor în practică.

CAPC va continua monitorizarea punerii în aplicare a instrumentarului anticorupție și pe viitor. Organizația îndeamnă autoritățile responsabile de promovarea politicilor și punerea în aplicare a instrumentarului anticorupție să-l revizuiască. Potrivit experților, un set de instrumente anticorupție mai puțin numeros, dar robust și fiabil în acțiune, inclusiv cu garanții ferme de survenire a răspunderii și evitare a impunității, poate să producă un efect mai perceptibil și durabil.