Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The mission of the department is to enhance transparency, accountability, efficiency and effectiveness of government in accordance with the European agenda.

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision: Human Rights, Access to Justice, and Criminal Justice.

Public Health

Our mission is to support and contribute to the development and promotion of health policies and practices based on evidence, which promotes human rights, social inclusion, and justice.

Media Program

Media Department's mission: to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

Other initiatives

Education Support Project

Majoritatea populaţiei consideră că în Republica Moldova cel mai frecvent sunt discriminate persoanele cu dizabilităţi mentale şi fizice

Majoritatea populaţiei consideră că persoanele cu dizabilităţi mentale şi fizice sunt cele mai discriminate în Republica Moldova. Totodată, o parte dintre cetăţenii R. Moldova evită să meargă la policlinică, să iasă în stradă, să se adreseze la poliţie sau la primărie de frică să nu fie discriminaţi. În ultimul an, 24 la sută dintre moldoveni s-au simţit discriminaţi.

Acestea sunt doar câteva dintre rezultatele studiului sociologic „Percepţiile populaţiei din R. Moldova privind fenomenul discriminării”, lansat de Fundaţia Soros-Moldova.

Raportul constată că la nivel de percepţie, respondenţii consideră că cel mai frecvent sunt discriminate în ţara noastră persoanele cu dizabilităţi mentale şi fizice (respectiv 68% şi 66%), după care urmează persoanele sărace (59%), persoanele HIV pozitive (56%), persoanele în etate (50%), persoanele de orientare homosexuală (49%), romii (48%) şi femeile (32%). Cel mai frecvent, cetăţenii R. Moldova sunt discriminaţi la angajare în câmpul muncii, la locul de muncă, la spital/policlinică, de către autorităţi sau în instituţiile de educaţie. Dacă în cazul angajării în câmpul muncii şi la locul de muncă, persoanele se simt discriminate din cauza stării de sănătate, orientării sexuale, vârstei sau sexului, în cazul instituţiilor educaţionale şi de sănătate persoanele se simt discriminate din cauza lipsei surselor financiare. În consecinţă, de frica discriminării, fiecare al nouălea respondent evită să meargă la policlinică, la poliţie sau la primărie.

Cel mai des discriminează bărbaţii și instituţiile de stat
Datele studiului mai arată că fiecare al patrulea respondent s-a simţit discriminat în ultimul an. Majoritatea dintre aceştia au fost jigniţi verbal (68%), daţi afară (10%) sau ameninţaţi şi intimidaţi (8%). Lipsa banilor a fost menţionată, din nou, drept motiv al discriminării. Cu referinţă la ultimul caz de discriminare, peste 2/3 din persoanele care au discriminat erau bărbaţi, iar fiecare a doua reprezenta o instituţie.

„Nu mă implic…”
Atunci când sunt martori ai discriminării, unii cetăţeni aleg să nu se implice. Astfel, fiecare a treia persoană chestionată, atunci când a asistat la un caz de discriminare, a preferat să nu aibă nici o reacţie, să plece sau să demonstreze că nu a văzut nimic. Totuşi, mai bine de 30% au încurajat persoana discriminată, manifestând compasiune sau îndemnând-o să sesizeze instanţa de judecată şi 26% au manifestat dezaprobare faţă de persoana care a discriminat.

Drepturi nerespectate
Mai mult de o treime dintre respondenţi au menţionat că în ultimii trei ani le-au fost încălcate drepturile cel puţin o dată, 61% - că nu le-au fost încălcate drepturile niciodată. Printre cele mai încălcate drepturi, se numără: dreptul la muncă (36%), dreptul de a fi remunerat în conformitate cu munca depusă – 31%, dreptul la sănătate - 31%, dreptul la protecţia socială - 23% şi dreptul la justiţie - 18%.

Necunoașterea sporește intoleranța
Analiza distanţei sociale dintre respondenţi şi grupurile de persoane discriminate a scos în evidenţă nivelul redus de acceptare de către populaţie a persoanelor homosexuale, HIV pozitive şi celor cu dizabilităţi mentale. Astfel, doar 2% din respondenţi ar accepta o persoană homosexuală în calitate de vecin, coleg sau membru al familiei. Doar 5% din respondenţi nu ar păstra în secret dacă cineva din familie ar fi HIV+, sunt gata să îngrijească de o persoană din familie bolnavă de SIDA, ar cumpăra produse de la o persoană HIV+, ar accepta un pedagog HIV+ să lucreze în şcoală. Totodată, doar 7% din respondenţi ar accepta o persoană cu dizabilităţi mentale în calitate de vecin, coleg sau membru al familiei. Gradul de acceptare redus al populaţiei faţă de aceste grupuri de persoane este alimentat în mare parte de prejudecăţile existente în societate faţă de grupurile marginalizate. Totodată, cercetarea a confirmat ipoteza că odată cu diversificarea relaţiilor culturale şi sociale ale respondenţilor cu reprezentanţii grupurilor marginalizate, sporeşte nivelul de toleranţă faţă de acestea. Astfel, persoanele care au rude, vecini, colegi sau chiar cunoscuţi HIV+, cu dizabilităţi mentale sau homosexuali manifestă un grad de acceptare mai înalt faţă de aceste grupuri de persoane.

Mass-media și discriminarea
Studiul a stabilit și modul în care respondenții percep atitudinea mass-mediei față de grupurile de persoane discriminate. În general, persoanele chestionate care au contacte cu mass-media cel puțin o dată pe săptămână consideră că presa este destul de neutră și echidistantă față de diferite grupuri vulnerabile. În conformitate cu percepţiile respondenţilor, mass-media are o atitudine destul de pozitivă faţă de tineri, bărbaţi, femei, persoane în etate, persoane cu dizabilităţi. Atitudinea faţă de romi, persoane de orientare homosexuală, persoane HIV pozitive, foşti deţinuţi este percepută ca fiind mai puţin pozitivă decât a grupurilor menţionate mai sus. În cazul persoanelor cu un comportament riscant, mass-media are o atitudine puţin discriminatorie.
Același studiu mai atestă că marea majoritate a respondenților folosesc drept mijloc de informare în primul rând televiziunea (92% privesc TV cel puțin o dată pe săptămână), după care urmează radioul (71% ascultă radioul cel puțin o dată în săptămână) și apoi presa scrisă (33% citesc ziare cel puțin o dată în săptămână). În special, respondenții se informează de la următoarele posturi de televiziune: Prime TV (54%), Moldova 1 (45%), ProTV (29%), NIT (20%), TV7 (8%), Jurnal TV (7%).

Recomandări
Studiul sociologic „Percepţiile populaţiei din R. Moldova privind fenomenul discriminării” vine şi cu unele recomandări practice pentru a diminua fenomenul discriminării grupurilor dezavantajate, printre care: necesitatea adoptării Legii privind prevenirea şi combaterea discriminării şi armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu normele europene din domeniul egalităţii de şanse şi al combaterii discriminării; stabilirea unui mecanism de sancţiuni eficiente pentru faptele de discriminare şi implementarea lui prin tragerea la răspundere în instanţele de judecată a persoanelor care discriminează; crearea la nivel naţional a unei instituţii independente care să asigure asistenţă pentru victimele discriminării; promovarea drepturilor omului și principiilor egalității ca valoare la nivel naţional; implicarea mass-mediei în promovarea imaginii pozitive a grupurilor dezavantajate.

Studiul a fost efectuat în cadrul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova, în perioada martie-septembrie 2010 şi include rezultatele cercetării populaţiei şi experţilor. Metodologia cercetării şi raportul de analiză au fost elaborate de Ludmila Malcoci, doctor habilitat în sociologie. Cercetarea în teren a fost realizată de Centrul de Investigaţii Sociologice CBS AXA, pe un eşantion de 1200 de persoane din 25 de localităţi urbane şi 63 de localităţi rurale.
_________________________________________________________________________
Despre Fundaţia Soros-Moldova (FSM)
FSM este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit şi apolitică, înfiinţată în anul 1992 de către filantropul George Soros în scopul promovării valorilor societăţii deschise în Moldova. Fundaţia contribuie la democratizarea societăţii prin elaborarea şi implementarea unor programe în diverse domenii, precum: mass-media, politici culturale, reforma judiciară, buna guvernare, egalitate şi participare civică, şi sănătate publică.

Programul Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova îşi propune pentru anul 2011 să contribuie la consolidarea capacităţilor organizaţiilor neguvernamentale în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului discriminării; elaborarea unei platforme informaţionale privind fenomenul discriminării în Republica Moldova, care ar servi drept suport în desfăşurarea iniţiativelor de prevenire şi combatere a discriminării; încurajarea şi abilitarea femeilor din localităţile rurale de a participa activ în procesul de luare a deciziilor şi de a contribui la dezvoltarea comunităţii.

Persoana de contact: Elena Leşan, Directoare a Programului Egalitate şi Participare Civică din cadrul Fundaţiei Soros-Moldova, e-mail: elesan@soros.md. Telefon de contact: 27-00-31.