Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The mission of the department is to enhance transparency, accountability, efficiency and effectiveness of government in accordance with the European agenda.

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision: Human Rights, Access to Justice, and Criminal Justice.

Public Health

Our mission is to support and contribute to the development and promotion of health policies and practices based on evidence, which promotes human rights, social inclusion, and justice.

Media Program

Media Department's mission: to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

Other initiatives

Education Support Project

Posturile de televiziune din R. Moldova promovează o imagine stereotipică a persoanelor din grupurile social-defavorizate

Posturile de televiziune din R. Moldova acordă un volum redus de emisie subiectelor cu referinţă la persoanele cu dizabilităţi fizice şi intelectuale, persoanele HIV+, homosexuali, persoane în etate, persoanele sărace, de etnie romă, femei. Mai mult, prin materialele difuzate, posturile TV promovează imaginea stereotipică a grupurilor de persoane menţionate, prezentându-le drept persoane bolnave, neputincioase, incapabile de a munci, care au nevoie de susţinerea permanentă a statului. Constatările sunt reflectate în cadrul cercetării sociologice „Mediatizarea de către posturile de televiziune din R. Moldova a grupurilor social-defavorizate”, lansat de Programul Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova.

Cercetarea a constat în monitorizarea a cinci posturi de televiziune – Prime TV, Moldova 1, NIT, ProTV, TV7, în perioada ianuarie – aprilie 2011. Au fost analizate frecvenţa materialelor despre grupurile social-defavorizate, temele şi subiectele asociate cu aceste grupuri, precum şi imaginea şi rolul grupurilor promovate de posturile TV în dependenţă de vârstă, nivel de educaţie, statut ocupaţional şi poziţie socială.

Potrivit studiului, reprezentanţii grupurilor vulnerabile sunt de regulă mediatizaţi în medii puţin valorizante, precum la spital sau în stradă şi mai puţin frecvent la locul de muncă, în sălile de sport sau în studioul TV. De asemenea, mai puţin sunt difuzate temele privind integrarea comunitară reuşită a acestor grupuri de persoane, implicarea lor în acţiunile din comunitate, incluziunea şcolară a persoanelor cu dizabilităţi.

Frecvenţa materialelor despre persoanele cu dizabilităţi a fost destul de redusă, constituind doar 0.2% din numărul total de materiale analizate. Mai mult, majoritatea dintre aceste materiale TV susţineau ideea că persoanele cu dizabilităţi se confruntă cu probleme mari de sănătate şi continuă să fie o povară pentru societate, având nevoie de ajutor social din partea administraţiei publice locale şi centrale.

Subiectele cu referinţă la persoanele homosexuale au fost asociate mai frecvent cu aspectele de discriminare/non-discriminare, practici religioase, comportamente imorale sau violenţă, comparativ cu subiectele privind alte grupuri sociale. În cazul materialelor despre persoanele de etnie romă, cele mai frecvente teme difuzate au fost educaţia, respectarea drepturilor omului, cultură şi divertisment.

Posturile de televiziune continuă să promoveze în mod diferit imaginea femeilor decât pe cea a bărbaţilor. Astfel, femeile sunt prezentate mai frecvent în materialele despre cultură, mass-media, sănătate, protecţia socială, fiind mediatizate în calitate de simple angajate, mame, bunici. Pe când bărbaţii sunt arătaţi drept reprezentanţi ai organelor locale şi centrale, ai partidelor, fiind mediatizaţi în calitate de persoane cu studii superioare, cu un statut social înalt.

Cercetarea „Mediatizarea de către posturile de televiziune din R. Moldova a grupurilor social-defavorizate” consideră drept necesară monitorizarea periodică a mediatizării grupurilor supuse discriminării. Totodată, se recomandă dezvoltarea politicilor în domeniul mass-media privind respectarea principiilor non-discriminatorii în mediatizarea grupurilor defavorizate. Aceste persoane trebuie portretizate de către jurnalişti drept persoane obişnuite, ce au activităţi comune cu alte persoane, fără a pune în prim plan dizabilitatea sau neputinţa acestora. De asemenea, autorii studiului consideră drept necesară elaborarea unor ghiduri privind utilizarea terminologiei corecte aplicate în reflectarea diferitor grupuri defavorizate şi instruirea jurnaliştilor care abordează temele date.

Pe lângă schimbările necesare la nivel de mass-media, se menţionează şi rolul ONG-urilor în procesul de mediatizare corectă şi non-discriminatorie a grupurilor defavorizate. Reprezentanţii societăţii civile ar trebui să fie mai activi în colaborarea cu presa, să elaboreze strategii de comunicare eficiente pe segmentele pe care le abordează şi să faciliteze accesul jurnaliştilor la persoanele reprezentante ale grupurilor-ţintă prin organizarea vizitelor.

Elaborarea studiului sociologic a reieşit din dinamica pozitivă a fenomenului discriminării în ţara noastră în ultimii ani, precum şi din importanţa mass-media în calitate de principală sursă de informare a populaţiei. Metodologia cercetării şi raportul de analiză au fost elaborate de Ludmila Malcoci, doctor habilitat în sociologie. Cercetarea în teren a fost realizată de compania IMAS inc., fiind monitorizate 17590 materiale televizate, inclusiv ştiri, emisiuni cu caracter politic, economic, de divertisment.