Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The mission of the department is to enhance transparency, accountability, efficiency and effectiveness of government in accordance with the European agenda.

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision: Human Rights, Access to Justice, and Criminal Justice.

Public Health

Our mission is to support and contribute to the development and promotion of health policies and practices based on evidence, which promotes human rights, social inclusion, and justice.

Media Program

Media Department's mission: to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

Other initiatives

Education Support Project

Cele mai multe cheltuieli din Fondul de Rezervă în anul 2012 au fost utilizate pentru „premii naționale, decernări”

Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT a lansat cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova/Programul de Drept cercetarea Gestionarea Fondului de Rezervă al Guvernului Republicii Moldova: Studiu de evaluare. Scopul studiului este de oferi o analiză a practicilor existente de alocare şi utilizare a mijloacelor financiare din fondul de rezervă şi de a veni cu propuneri pentru sporirea nivelului de transparenţă în gestionarea acestuia.

În aspectul transparenţei utilizării banilor publici din Fondul de Rezervă, analiza pe anul 2012 arată o îmbunătăţire a practicilor de alocare a fondurilor date în comparaţie cu anul 2011 prin lipsa hotărârilor de guvern confidenţiale şi eliminarea sau micşorarea cheltuielilor vădit nespecifice obiectivelor fondului. Cu toate acestea, analizând utilizarea mijloacelor fondului de rezervă în 2012, autorii opinează că circa jumătate dintre hotărârile de Guvern prin care se decide utilizarea mijloacelor din fondul de rezervă erau previzibile şi trebuiau planificate în bugetul anual de stat pentru instituţiile/ autorităţile respective.

Analiza pe categorii a cheltuielilor relevă faptul că cea mai mare pondere în cheltuielile din fondul de rezervă în anul 2012 au avut-o „Premiile naţionale, decernări” (34,8% din suma fondului de rezervă), pe fonul reducerii semnificative în anii 2011-2012 a cheltuielilor la categoria „Calamităţi, avarii” (de la 21% în 2010 la 7% în 2012).

25,2% dintre cheltuielile executate în anul 2012 din fondul de rezervă au fost pentru „servicii de avocatură şi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului”. Anul 2012 a fost marcat şi de o creştere bruscă a cheltuielilor din fondul de rezervă pentru „deplasări oficiale, expoziţii, simpozioane, foruri” (de la 11% în anul 2010 la 20% în anul 2012) – cheltuieli care de fapt au un grad înalt de previzibilitate şi puteau fi planificate în bugetul instituţiilor responsabile.

În ceea ce priveşte distribuţia cheltuielilor la nivel teritorial, pentru APL, distribuţia mijloacelor din fondul de rezervă în ultimii ani pare să fie uniformă şi nu arată careva motivaţii politice.

Studiul prezintă şi gradul redus de transparenţă în adoptarea hotărârilor de Guvern prin care se alocă resurse din fondul de rezervă - doar 47% dintre acestea fiind incluse pe agenda şedinţelor de Guvern în anul 2012, chiar dacă informaţia despre utilizarea mijloacelor acestui fond este una de interes public şi cade sub incidenţa Legii privind procesul decizional.

În baza analizei efectuate şi a privirii generale asupra rolului unui astfel de fond în sistemul bugetar, studiul subliniază necesitatea perfecţionării, în plan legislativ şi normativ, practicilor de formare şi administrare ale Fondului de Rezervă pentru racordarea acestora la noile realităţi şi la practicile internaţionale dezvoltate.

În plan administrativ, se cere o îngustare a obiectivelor ce pot fi finanţate din Fondul de Rezervă, obţinându-se astfel o raţionalizare a utilizării fondurilor publice şi garantarea acoperirii integrale a domeniilor enumerate în caz de necesitate. Autorii studiului propun formarea unui Fond de Rezervă pentru cheltuieli urgente şi neprevăzute, ce sunt autorizate prin lege în caz de modificări urgente şi neprevăzute ale legislaţiei; şi a unui Fond de intervenţie – gestionat de Guvern în cazul unor calamităţi naturale, accidente, inclusiv sprijinirea persoanelor sinistrate.