Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The mission of the department is to enhance transparency, accountability, efficiency and effectiveness of government in accordance with the European agenda.

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision: Human Rights, Access to Justice, and Criminal Justice.

Public Health

Our mission is to support and contribute to the development and promotion of health policies and practices based on evidence, which promotes human rights, social inclusion, and justice.

Media Program

Media Department's mission: to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

Other initiatives

Education Support Project

Rezultatele la examenele de BAC trebuie să se bazeze pe merite și onestitate

Fenomenul copiatului este considerat unul firesc de către majoritatea liceenilor, dar şi de către părinţii acestora. Mai mult, viitorii absolvenţi sunt „solidari” unii cu ceilalţi şi nu susţin ideea de raportare a faptului că unul dintre colegii lor copiază. Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului Opiniile, atitudinile şi percepţiile actorilor sociali cu referire la organizarea şi desfăşurarea obiectivă, transparentă şi credibilă a examenelor de bacalaureat, elaborat la iniţiativa Ministerului Educaţiei, cu suportul financiar al Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova. Studiul a fost elaborat în baza rezultatelor sesiunii de bacalaureat 2012.

Obiectivele studiului au inclus: stabilirea gradului de concordanţă a conţinutului testelor cu programele de studii; determinarea magnitudinii fenomenelor de fraudare a examenelor şi identificarea factorilor ce împiedică organizarea unor examene relevante şi credibile.

Potrivit analizei, scopul principal al absolvenţilor se reduce la obţinerea cu orice preţ a unor note cât mai mari, bacalaureatul fiind perceput drept un bilet de intrare la universitate şi mai puţin – o formă de evaluare a cunoştinţelor.

Prin urmare, niciunul dintre respondenţii studiului nu a negat faptul că la bacalaureat se copiază. O parte dintre aceştia consideră că circa 10-20% din lucrări sunt fraudate, alţii au afirmat că ponderea acestora este de chiar 90 la sută. Astfel, majoritatea actorilor implicaţi în procesul de BAC (liceeni, părinţi, profesori, directori de şcoli) nu consideră copiatul un fenomen reprobabil sau care ar viola legea. Dimpotrivă, ei încearcă să-i „protejeze” pe viitorii absolvenţi prin tolerarea cazurilor de fraudare a examenelor, dar şi prin crearea condiţiilor de favorizare a acestora.

Participanţii în cadrul studiului, în special cadrele didactice şi directorii de şcoli, consideră camerele de supraveghere video o metodă comună, care nu ar trebui să deranjeze elevii. Metoda bruierii, pe de altă parte, este percepută drept una potrivită doar de profesorii ai căror elevi se simt pregătiţi de examene şi de unii directori de şcoli. Ceilalţi respondenţi s-au declarat împotriva bruierii, fără a aduce însă argumente plauzibile.

Studiul mai constată că în procesul de organizare şi desfăşurare a examenelor de BAC, vocea beneficiarilor direcţi (reprezentanţi ai universităţilor, mediului de afaceri etc.) este puţin auzită. De altfel, în opinia cadrelor didactice universitare, liceul nu-şi realizează misiunea de a pregăti absolvenţii pentru a-şi urma studiile la o facultate. Susţinătorii cu succes a examenelor de BAC nu au abilităţi analitice, nu-şi pot planifica propriile activităţi, au un vocabular redus, nu pot memora materiile citite, nu au abilităţi de a lucra cu cartea. Aceste păreri derivă şi din rezultatele slabe demonstrate de studenţi în cadrul primei sesiuni de examinare din universităţi, numele a 60 la sută dintre aceştia ajungând pe lista restanţierilor.

În acest sens, evaluarea examenelor este recomandată să fie realizată de specialiştii ce activează în afara învăţământului liceal, preferabil de cei care îi vor învăţa în cadrul universităţilor. Totodată, autorii studiului recomandă stabilirea explicită a nomenclatorului de documente ce guvernează examenele de bacalaureat; stabilirea unor criterii explicite şi a unor proceduri transparente de selectare a personalului implicat în organizarea şi desfăşurarea examenelor de bacalaureat; publicarea oficială a itemilor şi a testelor administrate în cadrul examenelor anterioare; creşterea ponderii itemilor care cer răspunsuri creative; utilizarea testelor individualizate. De asemenea, este imperativ necesară precizarea clară în actele normativ-legislative a rolului şi destinaţiei examenelor de BAC – o formă de evaluare finală a cunoştinţelor şi abilităţilor sau un examen de admitere în învăţământul superior.

Potrivit viceministrului Igor Grosu, „Ministerul Educaţiei a ţinut cont de majoritatea recomandărilor în procesul de organizare şi desfăşurare a sesiunii de examene 2013 şi în elaborarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de bacalaureat 2013, şi anume:

  • Vor fi instalate camere de luat vederi în toate centrele de bacalaureat şi centrele de verificare,
  • Vor fi scanate testele înainte şi după verificare pentru asigurarea rezultatelor obiective,
  • Notele în rezultatul contestaţiilor nu vor fi micşorate,
  • Elevii care nu au susţinut examenul în sesiunea de bază vor fi admişi şi la sesiunea suplimentară,
  • Gradul de dificultate al testelor a fost micşorat."

”Apreciem mult faptul că iniţiativa noastră a fost susţinută de societatea civilă şi, astfel, am reuşit să îmbunătăţim atât procesul, cât şi conţinutul examenelor”, a declarat Anatol Topală, directorul Agenţiei de Asigurare a Calităţii.

Raportul Opiniile, atitudinile şi percepţiile actorilor sociali cu referire la organizarea şi desfăşurarea obiectivă, transparentă şi credibilă a examenelor de bacalaureat se bazează pe cercetarea sociologică efectuată de către compania Magenta Consulting. Pentru colectarea datelor au fost utilizate două tehnici de bază: interviul aprofundat şi focus grupul.