Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The mission of the department is to enhance transparency, accountability, efficiency and effectiveness of government in accordance with the European agenda.

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision: Human Rights, Access to Justice, and Criminal Justice.

Public Health

Our mission is to support and contribute to the development and promotion of health policies and practices based on evidence, which promotes human rights, social inclusion, and justice.

Media Program

Media Department's mission: to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

Other initiatives

Education Support Project

Un număr mare de pacienți nu beneficiază de medicamente compensate, deși au acest drept, potrivit unui studiu

La Chișinău a fost lansat, în premieră, studiul Accesul la medicamentele compensate în Republica Moldova. Analiza arată că, deși în Moldova lista medicamentelor compensate (MC) de către stat este extinsă în fiecare an, mai există un număr foarte mare de bolnavi, care nu beneficiază de medicamente compensate integral sau parțial, deși au acest drept. Dintre bolnavii care nu au primit MC, 76% aveau poliță de asigurare medicală, 56% știau de existența listei medicamentelor compensate, iar 39% aveau o maladie cronică eligibilă pentru administrarea medicamentelor compensate, cum ar fi hipertensiunea, alte maladii cardio-vasculare și diabet.

Printre bolnavii cu cel mai mare acces la medicamente sunt persoanele cu maladii cardio-vasculare și diabeticii, iar printre cei mai asigurați cu preparate farmaceutice compensate sunt bolnavi de la țară, cu vârsta trecută de 60 de ani și care au venituri mici. Cu toate acestea, accesul fizic la medicamente compensate este mai mic în mediul rural, decât în cel urban și centrele raionale, întrucât 44% dintre beneficiari din mediul rural au declarat că trebuie să meargă în altă localitate după medicamente compensate.

Cel mai puțin asigurați cu MC sunt pacienții cu maladii renale (22%) și urologice (29%), osteo-articulare (25%) și cei cu afecțiuni respiratorii (35%). Totodată, femeile gravide, deși formal sunt incluse în lista beneficiarilor de medicamente compensate, în realitate nu le primesc, iar mamele cu copii până la cinci ani sunt printre cele mai puțin informate despre faptul că pot beneficia de medicamente compensate pentru micuții lor.

În condițiile reglementărilor existente și a unor limite bugetare, medicii se află în situația de a oferi selectiv medicamentele compensate, prescrierea acestora este percepută de către multe cadre medicale drept ajutor social pentru cei mai vulnerabili pacienți. Pe de altă parte, managerii din sistemul de sănătate și CNAM nu au confirmat acest fenomen de raționalizare, declarând că ”primesc toți care au nevoie”. Medicii au menționat însă că sunt limitați și chiar certați de șefii lor, dacă prescriu prea multe medicamente compensate,mai ales scumpe și care depășesc bugetul.

Chiar și pentru cei care beneficiază de medicamente compensate, acestea acoperă doar o treime din necesarul pentru toate medicamentele prescrise. Totuși, chiar și în aceste condiții, majoritatea beneficiarilor de medicamente compensate au declarat în studiu că acestea sunt de calitate și că au un impact semnificativ asupra aderenței la tratament și asupra reducerii cheltuielilor necesare pentru tratament. Respondenții consideră că medicamentele compensate influențează benefic starea de sănătate, întrucât majoritateale administrează cu regularitate datorită posibilității compensării. Acest lucru duce la reducerea numărului de adresări la urgență, diminuarea numărului de spitalizări și micşorarea numărului de acutizări și complicații, astfel reducând costurile pentru sistemul de sănătate.

În concluzie, medicii și managerii din asistența medicală primară ar dori extinderea listei medicamentelor compensate. În același timp, decidenții nu văd alte soluții de mărire a acestei liste, decât prin mărirea contribuțiilor populației la fondul de asigurare medicală. Pe de altă parte, studiul prezintă o serie de recomandări privind cadrul actual de reglementare și abordează o serie de politici de micșorare a prețurilor care sunt practicate în țările occidentale care ar putea fi implementate și în Republica Moldova.

Notă: Sistemul de compensare a medicamentelor a fost introdus pentru prima dată în Republica Moldova, în anul 2004, odată cu aplicarea sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. În 2005 Ministerul Sănătăţii împreună cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină au elaborat prima listă de medicamente compensate, care pe parcurs s-a extins până la 89 de denumiri comune internaţionale în anul 2011, iar cea mai recentă modificare şi completare de bază a Listei medicamentelor compensate a fost aprobată în aprilie 2013.

Studiul „Accesul la medicamente compensate în Republica Moldova” a fost realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate pe un eșantion de 2.217 respondenți, care au utilizat medicamente în ultimele șase luni. Cercetarea opiniei consumatorilor a fost executată de Magenta Consulting și a fost susținută de Fundația Soros-Moldova în cadrul Programelor Sănătate Publică și Buna Guvernare.