Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea departamentului este de a spori transparenţa, responsabilitatea, eficienţa şi eficacitatea guvernului în conformitate cu agenda Europeană.
 

Justiție și Drepturile Omului

 

Viziunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

 

Sănătate publică

 
Misiunea departamentului: de a susţine şi contribui la elaborarea şi promovarea politicilor și practicilor de sănătate bazate pe dovezi, care promovează drepturile omului, incluziunea socială și justiția.

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societății deschise, participatorii și pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituțiilor mass-media din Republica Moldova a standardelor democratice de libertate și independență editorială, diversitate și pluralism, pentru susținerea democrației și consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2018

Quo Vadis Moldova: integrare europeană, integrare euroasiatică sau status quo?

Ambele pieţe, atât UE, cât şi CSI, vor rămâne strategic importante pentru Republica Moldova pe termen lung, iar opţiunea integraţionistă urmărită nu trebuie să fie în detrimentul oricărei dintre aceste pieţe. Este concluzia raportului „Quo Vadis Moldova: Integrarea Europeană, Integrarea Euro-asiatică sau status quo?”, elaborat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Studiul analizează „la rece” efectele sociale şi economice ale aderării Republicii Moldova la Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) cu UE şi Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan” (UV RBK).

Autorii raportului au ajuns la concluzia că opţiunea aderării la ZLSAC este binevenită, deoarece va facilita accesul producătorilor autohtoni pe piaţa comunitară, fără a exclude participarea în cadrul Acordului de comerţ liber multilateral cu ţările CSI. Astfel, după aderarea la ZLSAC, Republica Moldova va putea avea concomitent regim comercial facilitat cu ambele pieţe importante din punct de vedere strategic, precum şi cu Turcia, care în 2013 a devenit a treia cea mai importantă destinaţie pentru exporturile moldoveneşti.

Aderarea la ZLSAC aduce beneficii economice şi sociale nete pentru Republica Moldova, în timp ce UV RBK va avea efecte adverse. Astfel, calculele sugerează că, în cazul aderării la ZLSAC, economia Moldovei se va extinde cu circa 6,4%, în timp ce opţiunea UV RBK va determina contractarea acesteia cu 4%. Principalele riscuri ale aderării la ZLSAC ţin de declinul în sectorul agroalimentar, unde producţia urmează să se diminueze cu circa 3%. Însă, aceste costuri vor fi compensate de beneficiile obţinute din alte sectoare mult mai competitive, în special din cel industrial.

Necooperarea autorităţilor transnistrene în procesul implementării prevederilor ZLSAC va avea efecte adverse asupra economiei regiunii. Circa 45% din exporturile din regiune sunt direcţionate spre piaţa comunitară (în 2012). Astfel, neimplementarea prevederilor ZLSAC va însemna pierderea pieţei comunitare de către principalii exportatori transnistreni, contribuind la comprimarea economiei regiunii cu circa 5%.

Autorii studiului consideră necesară o strategie de comunicare eficientă despre efectele opţiunilor integraţioniste, în special în raioanele din stânga Nistrului. Vacuumul informaţional existent pe marginea opţiunilor integraţioniste, în special în mediul rural şi regiunea transnistreană, creează premise pentru manipularea opiniei publice în interese politice. Prin urmare, Guvernul ar trebui să implementeze o strategie activă de informare a populaţiei despre esenţa şi efectele aderării Moldovei la ZLSAC şi UV RBK.