Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea departamentului este de a spori transparenţa, responsabilitatea, eficienţa şi eficacitatea guvernului în conformitate cu agenda Europeană.
 

Justiție și Drepturile Omului

 

Viziunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

 

Sănătate publică

 
Misiunea departamentului: de a susţine şi contribui la elaborarea şi promovarea politicilor și practicilor de sănătate bazate pe dovezi, care promovează drepturile omului, incluziunea socială și justiția.

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societății deschise, participatorii și pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituțiilor mass-media din Republica Moldova a standardelor democratice de libertate și independență editorială, diversitate și pluralism, pentru susținerea democrației și consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2018

Banii noștri - riscul politic al guvernului sau lecții învățate

Analiza rapoartelor Curții de Conturi din primul semestru al anului 2013 cu referire la Autoritățile Publice Locale arată un progres modest în gestiunea patrimoniului local. Aceasta se observă în special la autoritățile auditate relativ recent. Modificările propuse în politica bugetar-fiscală nu vor îmbunătăți mediul de afaceri, dacă acestea vor fi aprobate în forma actuală. Transportatorii, agricultorii și persoanele care practică activități profesionale vor avea de suferit în primul rând, iar persoanele fizice, pe lângă sporirea prețurilor, vor fi nevoite să facă și declarații fiscale inutile.

Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare, a prezentat în cadrul unei conferințe de presă rezultatele analizelor efectuate referitor la constatările Curții de Conturi pentru primul semestru al anului 2013 și la Politica bugetar-fiscală propusă pentru anul 2014.

Sinteza constatărilor CC a scos la iveală un mic progres în diminuarea iregularităților admise de autoritățile publice locale, deși situația în domeniile achizițiilor publice și al administrării patrimoniului public este în continuare îngrijorătoare. Redirecționarea de către unele consilii raionale a cheltuielilor destinate educației către alte domenii este un argument în plus ce susține necesitatea reformării sectorului educațional. APL-urile nu au făcut progrese în colectarea veniturilor proprii, ceea ce denotă lipsa de interes a acestora față de această activitate. Această stare de lucruri poate fi corectată doar prin aprobarea proiectului de lege privind modificarea legii finanțelor publice locale, care se află în Parlament. Printre autoritățile care au înregistrat progrese comparativ cu situația anterioare putem menționa raioanele Ungheni și Ocnița.

Proiectele de lege pentru implementarea politicii bugetar-fiscale pentru anul 2014 nu vor diminua povara fiscală și de raportare a agenților economici și contribuabililor persoane fizice. Acceptarea proiectului în varianta actuală ar însemna sporirea prețului la carburanți cu cel puțin 1 leu, ceea ce ar duce la o creștere a inflației de la 0.6 p.p la 1.5 p.p. De asemenea, introducerea noului regim de impozitare al activităților profesionale (notariat, avocați, etc), în afară de creșterea prețului la aceste servicii cu circa 15-20%, va crea dificultăți în administrarea acestora. Anularea scutirilor la impozitul pe venit şi TVA la deşeurile şi reziduurile de hârtie şi carton, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă şi sticlă va crea un șir de probleme la raportare pentru personale fizice pentru venituri derizorii. Revenirea la formula în care agricultorii vor trebui să plătească TVA-ul integral și imediat sa depună cerere pentru restituirea cotei de 60% din venitul impozabil este greu de înțeles. În cazul în care va fi aprobată majorarea contribuțiilor medicale cu 0.5%, aceasta va neutraliza indexarea la inflație a scutirilor și a pragului de impozitare, astfel presiunea fiscală pentru persoanele cu venituri mici nu se va ameliora.

Analiza evoluției cheltuielilor Bugetului Public Național pe anii precedenți arată utilizarea cheltuielilor sociale ca instrument politic, acestea majorându-se în anii electorali. Totodată, analiza comparativă cu țările UE sugerează o sub-finanțare a cheltuielilor la capitolul protecție socială și o supra-finanțare a cheltuielilor destinate educației. Sectorul bugetar per ansamblu nu are o dimensiune exagerată în comparație cu alte state, problema de bază fiind eficiența acestuia și capacitatea redusă a sectorului privat de generare a veniturilor.