Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea departamentului este de a spori transparenţa, responsabilitatea, eficienţa şi eficacitatea guvernului în conformitate cu agenda Europeană.
 

Justiție și Drepturile Omului

 

Viziunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

 

Sănătate publică

 
Misiunea departamentului: de a susţine şi contribui la elaborarea şi promovarea politicilor și practicilor de sănătate bazate pe dovezi, care promovează drepturile omului, incluziunea socială și justiția.

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societății deschise, participatorii și pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituțiilor mass-media din Republica Moldova a standardelor democratice de libertate și independență editorială, diversitate și pluralism, pentru susținerea democrației și consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2018

Curtea de Conturi: cât ne costă nepăsarea instituțională?

Amploarea iregularităților estimate de Curtea de Conturi în 2013 a fost de 7.7 miliarde lei. În același timp, mai mult de 60% din recomandărilor CC, care au drept scop remedierea situației, nu se execută. Cu toate acestea, interesul organelor de drept, dar și Parlamentului și Guvernului nu s-a intensificat nici pe parcursul anului trecut.

Aceste concluzii figurează în studiul „Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi pe anul 2013”, elaborat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public” finanțat de Programul Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova.

Una dintre principalele evoluții în executarea recomandărilor CC se observă la capitolul disciplină: circa 52% din răspunsurile la recomandări s-au încadrat în termenii oferiți de CC, răspunsurile oferite fiind relevante, bine structurate și cu actele justificative anexate. Cea mai mare evoluție la acest capitol o reprezintă scăderea de mai mult de două ori a răspunsurilor nerelevante, de la 45,5% la 23%.

Cu toate acestea, mai mult de 48% din răspunsuri sunt formale și de fapt nu oferă soluții problemelor identificate, iar numai 40% din cele identificate au un nivel al impactului suficient pentru a declanșa schimbarea necesară. Aceasta în condițiile în care recomandările Curții de Conturi, continuă să aibă un nivel foarte scăzut de executare, de un pic peste 39%.

Această indiferență a instituțiilor de stat față de recomandările CC este cauzată de controlul slab din partea organelor ierarhic superioare și lipsa aplicării măsurilor coercitive de către instituțiile de drept, iar lipsa de cooperare dintre instituțiile de toate nivelele contribuie și ele la nivelul scăzut al impactului soluțiilor identificate.

În plus, deși suma prejudiciilor identificate de CC este relativ similară anului trecut, de 7,7 miliarde de lei utilizați ne-regulamentar și cu un risc deosebit de înalt de înstrăinare a patrimoniului public, numărul cauzelor penale pornite este în scădere cu 33% față de anul 2012, doar una dintre ele ajungând în instanța de judecată.

Pentru a accelera executarea recomandărilor CC, autorii analizei reiterează propunerea din rapoartele precedente, privind formularea cât mai omogenă a recomandărilor și de a evita implicarea autorităților de nivel ierarhic diferit în executarea uneia și aceleiași recomandări.

De asemenea, este necesar ca Guvernul să prezinte în plenul Parlamentului un raport privind recuperarea prejudiciilor constatate de CC și implementarea măsurilor pentru înlăturarea iregularităților stipulate in hotărârile Curții de Conturi. În același timp, este necesară o colaborare mai strânsă dintre CC și Guvern în vederea implementării unui mecanism de colaborare, mecanism descris în linii generale în Planul de Dezvoltare strategică a Curții de Conturi.