Soros Foundation Moldova (FSM)

Conform legislaţiei Republicii Moldova, învăţământul primar şi secundar general este integral finanţat de stat, iar studiile în astfel de instituţii sunt fără plată. Deşi autorităţile alocă tot mai mulţi bani pentru educaţia unui elev din învăţământul general, majoritatea cadrelor didactice şi cele de conducere, dar și părinţii afirmă că resursele alocate şcolilor sunt insuficiente. Foarte des, afirmaţiile de acest gen sunt folosite pentru a justifica necesitatea plăţilor suplimentare, achitate de către părinţi benevol sau sub o constrângere voalată. Intrarea în vigoare la sfârşitul anului 2014 a Codului Educaţiei şi, începând cu luna martie 2016, a Codului de etică al cadrului didactic, presupune excluderea banului din interacţiunea şcoală şi elev şi reglementarea mai strictă a eventualelor contribuții ale părinţilor în folosul şcolii.

Pentru atingerea acestui scop, Institutul de Politici Publice, în parteneriat cu Centrul de Investigații Sociologice şi Marketing „CBS-AXA”, a elaborat studiul sociologic Etica şi integritatea academică în învățământul general, finanțat de Fundațiile pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundației Soros-Moldova.

Autorii studiului și-au propus să analizeze fenomenul plăților formale şi informale achitate de către părinți în instituțiile de învăţământ general și a impactului noului cadru normativ-juridic din domeniul educaţiei asupra fenomenului în cauză.

Constatările principale ale studiului:

• Peste 80% dintre părinții sunt satisfăcuți de calitatea educației. Circa 77% dintre ei s-au declarat satisfăcuţi atât de asigurarea învăţământului cu cadre didactice, cât şi de activitățile extracurriculare, realizate în instituțiile educaționale.
• Majoritatea absolută a părinţilor este satisfăcută şi de condițiile fizice în care se desfăşoară procesul educațional. Astfel, 92% dintre respondenţi se declară mulțumiți şi foarte mulțumiți de încălzirea în perioada rece a anului; 84% dintre ei – de starea încăperilor (claselor); 77% − de starea infrastructurii. Acest fapt se explică prin impactul pozitiv al mai multor proiecte de renovare a edificiilor școlare, implementate în ultimii ani.
• Opiniile părinţilor, referitoare la măsurile necesare pentru asigurarea unui nivel mai înalt al educației, se reduc, în principal, la creşterea finanţării. Astfel, circa 42% dintre cei intervievați au indicat alocarea unui buget de stat mai mare pentru învățământ, alţi 32% dintre respondenţi au optat pentru majorarea salariilor cadrelor didactice, iar 31% dintre ei − pentru îmbunătățirea bazei tehnico-materiale. Printre obstacolele principale în asigurarea calității studiilor au fost indicate: programul de studii este prea încărcat – aproape 47%; statul alocă prea puțini bani pentru învățământ − 39% din răspunsuri.
• În anul 2015, cheltuielile formale ale părinților, destinate educației propriilor copii, au crescut, fiind cu circa 38% mai mari faţă de anul 2012. De asemenea, în raport cu anul 2012, au crescut şi contribuțiile financiare neformale ale părinților, această creştere fiind estimată la circa 8%. Deşi ritmul de extindere a fenomenul plăţilor informale s-a diminuat, tendinţa de creştere a acestuia încă nu a fost oprită. În consecinţă, este puţin probabil ca în viitorul apropiat fenomenul plăţilor informale să dispară din şcoli.
• Media plăților neformale anuale efectuate în mediul urban este de 1137 de lei per elev, iar în mediul rural − de 414 lei per elev. În oraşe, plăţile informale pentru un elev sunt de 2,7 ori mai mari decât în sate.
• Cele mai frecvente plăţi informale sunt cele pentru reparaţii (circa 66,4% dintre respondenţi declară acest lucru) şi pentru cadouri cadrelor didactice (59.7% dintre respondenţi). În medie, plăţile anuale pentru reparaţii constituie circa 166,9 lei per gospodărie, iar cele pentru cadouri − circa 106,1 lei per gospodărie.
• Circa 53% dintre părinţii percep contribuţiile lor financiare ca fiind importante pentru şcoală. Aproape jumătate dintre ei (44,7%) percep plățile suplimentare ca o normă socială – ”plătesc toți plătim și noi” sau prin faptul că plăţile făcute îmbunătăţesc condiţiile fizice din şcoală (37%). Cadrele didactice susțin că cea mai mare parte din mijloacele financiare colectate de la părinți sunt folosite pentru activitățile extracurriculare, sărbători, evenimente organizate în școală şi în afara ei, iar principalii beneficiari sunt elevii.
• Referitor la influenţa plăţilor suplimentare asupra rezultatelor învăţării şi condiţiilor ce ar trebui să asigure egalitatea de şanse, studiul a scos în evidență divergenţe semnificative de opinii. Astfel, peste 70% dintre părinții-respondenți ai studiului cantitativ consideră că copilul lor va primi studii calitative indiferent de plăţile suplimentare; peste 2/3 dintre respondenţi cred în onestitatea și corectitudinea cadrelor didactice, indiferent de faptul dacă ele sunt sau nu sunt plătite de către părinţi.
• Totodată, se atestă şi opinii opuse. Circa 1/4 dintre părinți consideră că elevii din familiile sărace sunt defavorizaţi, deoarece părinţii acestora nu-şi pot permite achitarea plăţilor suplimentare. Circa 1/5 dintre părinţi susțin că pedagogii acordă mai mult timp anume acelor copii părinţii cărora au plătit mai mulţi bani suplimentari şcolii. În opinia acestor respondenţi, elevii părinţii cărora nu plătesc, nu vor avea studii calitative.
• Dacă ar rămâne doar la discreția părinților să achite sau nu contribuțiile bănești pentru necesitățile școlii, aproape jumătate dintre ei (46,7%) ar renunța să facă aceste plăți. Fiecare al treilea părinte declară că ar continua să ofere suport instituțiilor preuniversitare pentru a îmbunătăți condițiile de studiu. Un număr relativ mic de respondenţi (1,2% dintre ei) au declarat că, în scopul sporirii calităţii studiilor, ar fi dispuși să plătească şi mai mult.
• De obicei, banii sunt colectați de către părinți şi/sau comitetul părintesc. Însă, sunt frecvente şi cazurile de implicare directă a diriginţilor de clase. În unele instituţii de învăţământ, în colectarea banilor sunt implicaţi şi elevii. Formal, banii sunt colectaţi pentru asociaţia de părinţi, comitetul părintesc, fondul clasei şi/sau fondul şcolii. Majoritatea părinţilor nu fac o distincţie clară între aceste entităţi, mulţi dintre ei preferând să achite plăţile cerute, fără a mai intra în detalii şi a insista pe respectarea formalităţilor.
• Comparativ cu anii precedenţi, nivelul de informare a părinţilor referitor la modul de gestionare a banilor plătiţi de ei a crescut. Astfel, în anul 2012 doar circa 38% dintre părinţi au declarat că știu în foarte mare măsură sau în mare măsură cum sunt folosiţi mijloacele băneşti în cauză. În anul 2015 acest indicator a atins valoarea de circa 53%. Faptul că aproape jumătate din părinţi nu cunosc cum sunt folosiţi banii plătiţi de ei indică un nivel jos de participare în viaţa şcolii şi conduce la concluzia că colectările de bani ar trebui să fie complementate şi, ulterior, treptat înlocuite cu activităţi de voluntariat, desfăşurate în comun de către elevi, părinţi şi cadrele didactice.
• Nivelul de cunoaștere, dar și transpunerea în practică a măsurilor promovate de Ministerul Educației prin crearea Inspectoratului Şcolar Naţional şi aprobarea Codul de etică al cadrului didactic este deosebit de redus. În perioada realizării studiului, în majoritatea colectivelor didactice, Codul de etică nu a fost studiat în profunzime, urmând a fi analizat și discutat ulterior. Foarte puțini dintre părinții intervievați (16,2%) cunosc în general despre faptul că Ministerul Educaţiei a aprobat Codul de etică al cadrului didactic, sau cunosc despre faptul că în învăţământ a fost creat Inspectoratul Şcolar Naţional (13,2%). Și mai puțin este cunoscut faptul cum Inspectoratul şi Consiliile de etică ar putea contribui la calitatea educației în școli.

În ansamblu, simpla intrare în vigoare a Codului Educaţiei şi a Codului de etică al cadrului didactic, fără operaţionalizarea stipulărilor acestora prin activități de informare şi de educare, nu a putut schimba situația privind asigurarea integrităţii academice şi a prestanţei profesionale ale cadrelor didactice şi celor de conducere, descurajarea colectărilor de plăţi formale şi informale, creşterea gradului de participare a părinţilor în viaţa şcolii.

Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel naţional cu o eroare de ±4% şi sunt comparabile cu cele ale studiilor similare, efectuate în anii 2006 şi 2012.

Studiul sociologic a fost realizat în cadrul proiectului Observatorul societății civile în reformarea educației, finanţat de Fundaţiile pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova.