Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea departamentului este de a spori transparenţa, responsabilitatea, eficienţa şi eficacitatea guvernului în conformitate cu agenda Europeană.
 

Justiție și Drepturile Omului

 

Viziunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

 

Sănătate publică

 
Misiunea departamentului: de a susţine şi contribui la elaborarea şi promovarea politicilor și practicilor de sănătate bazate pe dovezi, care promovează drepturile omului, incluziunea socială și justiția.

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societății deschise, participatorii și pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituțiilor mass-media din Republica Moldova a standardelor democratice de libertate și independență editorială, diversitate și pluralism, pentru susținerea democrației și consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2018

Mita este pe larg răspândită în Moldova, iar abuzurile în sistemul de drept ating cote maxime– spune studiul de victimizare al populaţiei efectuat de către Fundaţia Soros-Moldova

 
Chişinău, 14 decembrie 2010 - Potrivit estimărilor conţinute în primul Studiu de Victimizare din Republica Moldova - întocmit de către Fundaţiei Soros-Moldova (FSM) pentru a elucida incidenţa infracţională, a estima cât de des moldovenii devin victime ale diferitor infracţiuni şi a identifica percepţiile acestora cu privire la activitatea instituţiilor justiţiei penale – 20.000 de persoane au dat mite în sistemul de justiţie parcursul anului 2009.
 
        
 
Un calcul simplu matematic sugerează că în anul 2009, în medie, fiecărui din cei 433 de judecători care activează astăzi în Moldova iar fi revenit 47 de mite… Bineînţeles că este vorba doar de un exerciţiu matematic. În realitate , însă, avem deopotrivă judecători oneşti şi corupţi, aceştia din urmă deteriorând grav imaginea întregului sistem judiciar. Astfel, aproape 41% dintre respondenţi au afirmat că „e foarte posibil” ca o persoană să rezolve o problemă ce ţine de domeniul justiţiei prin dare de mită unui judecător. „Această estimare a dimensiunii pe care o are fenomenul corupţiei în justiţie este deosebit de alarmantă” a spus Victor Munteanu, directorul Programului de Drept al FSM. „Un nivel de corupţie atât de mare în mediul judiciar, subminează sistemul de justiţie în general şi, prin extensie, toate eforturile de creare a unei societăţi deschise, democratice, bazată pe valorile statului de drept ”.
 
Respondenţii afirmă că mita este pe larg răspândită şi în mediul funcţionarilor publici. Populaţia trebuie să mituiască cel mai des lucrătorii medicali sau cadrele didactice plătite din bugetul de stat. În 2009, s-a cerut mită pentru cel puţin un funcţionar de la 30% din populaţie. 7%, care sunt calificaţi drept „mituitori în serie” , (au mituit mai mult decât un singur funcţionar) au plătit 56% din totalul de mite pentru 2009. Mituitorul în serie are următorul profil social: venit mediu, cu studii şi angajat în câmpul muncii.
 
       
 
Studiul a mai constatat că aproape un milion de oameni din Moldova (sau 33 %) au fost victime a cel puţin o infracţiune pe parcursul anului 2009. Infracţiunile supuse cercetării din punct de vedere al incidenţei lor sunt nemijlocit legate de furturi de autoturisme, scootere, biciclete, furturi din autoturisme, furturi prin efracţie, tentative de furt prin efracţie, violenţe şi ameninţări, furturi de animale, violenţă şi abuz sexual, trafic de persoane. De asemenea, a fost măsurat şi nivelul de victimizare raportat la infracţiuni legate de mită şi tratament abuziv din partea organelor de poliţie.
 
Victimele a mai multor infracţiuni, deşi în număr restrâns, au fost implicate în mai mult de jumătate din totalul de infracţiuni contabilizate de acest studiu or, aceasta reprezintă o dovadă a dublei victimizări ca şi fenomen obişnuit. „Eventualele intervenţii ale statului, destinate protecţiei victimelor infracţiunilor împotriva dublei victimizări, care lipsesc la moment, ar putea depăşi aşteptările in sensul îmbunătăţirii încrederii publicului în sistemul de justiţie penală”– a declarat experta internaţională Jean Redpath în prezentarea sa. Profilurile victimelor cel mai frecvent întâlnite sunt următoarele: femei, persoane sub 30 de ani, persoane care câștigă mai mult de 1500 de lei lunar. De asemenea, riscul de a deveni victimă este mai mare pentru locuitorii zonelor urbane.
 
Cercetarea mai constată că în anul 2009, 67000 de persoane din Moldova au suferit de pe urma traficului de ființe umane. Cu toate acestea, datele oferite de Procuratura Generală vorbesc doar despre 200 de cazuri urmărite penal. „Incidența mare a amenințărilor legate de trafic la nivel de gospodărie casnică, sprijină ideea ineficienței sau inexistenței protecției martorilor și victimelor traficului de ființe umane care vor să depună mărturii în fața instanței„ – a afirmat Redpath. 
 
 
 
Studiul a mai constatat că gospodăriile casnice, care au în proprietate un vehicul și care s-au confruntat cu probleme legate de droguri, au trăit experiența furturilor din mașini de două ori mai mult în comparație cu celelalte gospodării, posesoare de vehicule. Respectiv, aceste două categorii de probleme sunt interconectate. Furtul de animale și furtul prin efracție au fost și ele în strânsă conexiune, furtul de animale triplând riscul furtului prin efracție (de la 5% la 15%). Studiul indică clar că printre cele mai eficiente metode de protecție împotriva furtului prin efracție este considerat apelul la vigilența vecinilor grijulii. Câinii sunt și ei asociați cu reducerea riscului spargerilor.
 
Studiul conchide că în anul 2009, aproximativ 80 000 de persoane au suferit din cauza violențelor și amenințărilor, iar 47% din acestea au trecut de două ori prin această experiență.
 
Doar 6% din femeile care au fost   fost victime ale abuzului sexual, au raportat aceste incidente poliției (!). Aproape o treieme (29%) au afirmat că ele n-au raportat poliției pentru că le era frică de agresori, în timp ce 39% au afirmat că poliția oricum n-ar fi făcut nimic.
 
Cazurile de atacuri fizice sau amenințări îndreptate împotriva persoanelor de sex feminin sunt de trei ori mai frecvente în mediul victimelor abuzurilor sexuale în comparație cu cele care care n-au trăit o astfel de experiență. Nu s-a făcut nici o asociere între abuz sexual, bunăstare și educație. „Acest fapt sugerează că, în Moldova, femeile sunt vulnerabile în fața abuzului sexual, indiferent de nivelul de bunăstare sau educație.” – a spus experta națională, doamna Ludmila Malcoci.
 
Studiul a constatat că 15% din bărbații reținuți de poliție pe parcursul ultimilor 5 ani au fost bătuți de către polițiști. Acesta înseamnă 27000 de persoane, sau mai mult de 100 pe săptămână, au fost bătuți de către poliție. ”Aceasta indică asupra faptului că abuzurile polițienești din Aprilie 2009, n-au fost incidente izolate dar indicatori foarte îngrijorători asupra unei practici generale, obișnuite de abuz și tratament degradant” – a spus Dl. Munteanu. Mai mult, aceste rezultate sugerează o legătură directă între mită și abuz în poliție.
 
Poliția, de asemenea, a înregistrat scoruri foarte joase în ceea ce privește indicatorii de percepție. Aproape două treimi din populația Moldovei n-a fost de acord cu afirmația că „poliția vă protejează.” Doar 15% consideră că poliția și-a îmbunătățit performanțele în decursul ultimilor 5 ani, iar 26% consideră că acestea s-au înrăutățit.
 
Publicul evaluează activitatea poliției de investigare și descoperire a infracțiunilor ca fiind la nivel mediocru iar pe aceea de protecție a legii și respectarea drepturile omului la nivelul de jos.
 
Rezultatele studiului de victimizare, efectuat de către Fundația Soros-Moldova, au fost prezentate în cadrul unui eveniment de lansare al acestuia la data de 14 Decembrie 2010, ora 10.00, în incinta hotelului ”Codru. Studiul se bazează pe intervievarea a 3018 persoane, efectuată conform standardelor de reprezentativitate la nivelul întregii țări. Interviurile s-au desfășurat în perioada Martie – Aprilie, 2010. Studiul a fost analizat de către experta internațională, Jean Redpath și experta națională Ludmila Malcoci, asistate de către un grup de analiză și cercetare din RM, creat de către FSM și format din Olimpia Iovu, Mihaela Vidaicu, Nadejda Hriptievschi, Vasile Rotaru, Victor Zaharia.