Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea departamentului este de a spori transparenţa, responsabilitatea, eficienţa şi eficacitatea guvernului în conformitate cu agenda Europeană.

Justiție și Drepturile Omului

Misiunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

Departamentul Justiție și Drepturile Omului își desfășoară activitatea în trei domenii cruciale pentru realizarea misiunii sale: Abilitarea Juridică, Drepturile Omului și Justiție Penală. 

Sănătate publică

Misiunea departamentului - de a susţine şi contribui la elaborarea şi promovarea politicilor și practicilor de sănătate bazate pe dovezi, care promovează drepturile omului, incluziunea socială și justiția.

Departamentul oferă susținere și pentru promovarea bunei guvernări în sistemul de sănătate, prin monitorizarea/evaluarea independentă şi neutră a politicilor publice din domeniul sănătăţii şi a serviciilor de sănătate. 

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societăţii deschise, participatorii şi pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituţiilor mass-media din R. Moldova a standardelor democratice de libertate şi independenţă editorială, diversitate şi pluralism, pentru susţinerea democraţiei şi consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2018

Armonizarea legislației naționale cu cea europeană, restructurarea Moldtelecom, consolidarea ANRCETI – măsuri necesare de reformare a sectorului de telecomunicații din R. Moldova

Efectele creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) vor fi pozitive pe termen lung pentru sectorul TIC, dar la prima etapă vor fi necesare câteva măsuri de diminuare a unor eventuale efecte negative. Printre aceste măsuri ar fi armonizarea legislației și a reglementărilor naționale cu Acquis-ul comunitar, restructurarea și eficientizarea companiei Moldtelecom, implementarea Serviciului Universal, consolidarea independenței ANRCETI. Concluziile reies din studiul „Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din R. Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între R. Moldova și Uniunea Europeană”, elaborat de experții Companiei de Consultanță “Business Intelligent Services”, la inițiativa și susținerea Programului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova.

Obiectivul general al studiului „Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din R. Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între R. Moldova și Uniunea Europeană” a constat în evaluarea impactului creării ZLSAC între R. Moldova și Uniunea Europeană asupra sectorului de telecomunicații din Moldova. Totodată, acesta ar putea servi drept unul din componentele de bază ale viitoarei platforme de negociere privind instituirea ZLSAC în R. Moldova.

Mai mulți specialiști în tehnica de calcul

Potrivit studiilor econometrice, crearea ZLSAC în R. Moldova va determina creșterea volumului serviciilor de comunicații cu 4.9%, scăderea importului cu 6.4%, a exportului – cu 7.2%, precum și diminuarea forței de muncă cu 11%. Totodată, volumul serviciilor de computere și cele legate de ele va crește cu 17.4%, importul - cu 22.4%, exportul - cu 0.9%, iar necesitatea în forță de muncă va crește cu 16.6%.

Prin urmare, pentru a atenua eventualele efecte negative, analiza recomandă ca în procesul de planificare a formării inițiale și continue a cadrelor pentru sectorul TIC să se prevadă micșorarea numărului de viitori specialiști în comunicații și creșterea numărului de specialiști în tehnica de calcul.

Cadrul de politici – în pas cu UE, dar incomplet

Studiul „Perspectivele de reformare a sectorului de telecomunicații din R. Moldova în contextul negocierii creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între R. Moldova și Uniunea Europeană” constată că, cadrul de politici din R. Moldova în domeniul TIC a urmat tendințele europene în restructurarea sectorului și alinierea acestuia la practica internațională, dar este încă incomplet. Strategia dezvoltării domeniului telecomunicațiilor, aprobată în 2004, nu mai este actuală și este recomandat să fie revăzută și adaptată la noile tendințe de dezvoltare a sectorului, menționându-se în mod clar utilizarea de perspectivă a spectrului de frecvență, privatizarea/restructurarea operatorului istoric, mecanismele de monitorizare, etc.

În plus, măsurile efective de impulsionare a procesului de dezvoltare a sectorului TIC din R. Moldova trebuie specificate în mod explicit în Proiectul de e-Transformare prevăzut și în documentele strategice care urmează a fi elaborate pentru a stimula investițiile străine directe în sector.

Cadrul legal și reglementar ajustat la cel european, dar cu discrepanțe

Conform analizei, cadrul legal și reglementar din Moldova este în mare parte ajustat la cel al UE, dar mai există unele discrepanțe. Un pas important în armonizarea cadrului legal din domeniul comunicațiilor electronice al Moldovei cu Acquis-ul Comunitar a fost aprobarea Legii comunicațiilor electronice nr. 241-XVI din 15.11.2007, care corespunde în mare parte cu patru directive din pachetul de Directive EC din 2002 pentru comunicații electronice. În anul 2009, Comisia Europeană a modificat pachetul de Directive EC din 2002 pentru comunicații electronice, care se regăsesc în Directiva 2009/136/CE și Directiva 2009/140/CE. Pentru a fi în pas cu cadrul legal al UE, se recomandă armonizarea cadrului legal al Republicii Moldova din domeniul TIC cu Acquis-ul Comunitar prin actualizarea Legii comunicațiilor electronice cu pachetul de noi directive, actualizarea Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal conform Directivei 2002/58/CE și cu modificările din Directiva 2009/136/CE ce țin de protecția datelor cu caracter personal, Legii privind semnătura digitală și documentului electronic, altor legi relevante.

Totodată, pentru a asigura o concurență eficientă și a întări piața internă în domeniul TIC, analiza recomandă elaborarea și punerea în aplicare a reglementărilor și măsurilor de desemnare, impunere și asigurare a îndeplinirii obligațiilor furnizorilor cu putere semnificativă pe piață, care sunt orientate pentru a proteja concurența, ajustarea tarifelor la cost și realizarea măsurilor anti-dumping pe piață, implementarea portabilității numerelor telefonice, pre-selectării de către utilizatorii finali a furnizorilor, asigurarea accesului la bucla și sub-bucla locală (LLU), asigurarea accesului și stabilirea condițiilor de partajare a infrastructurii asociate (canalizare, turnuri, piloni, spații de co-amplasare, etc.), excluderea barierelor administrative la instalarea obiectelor de infrastructură pentru construcția turnurilor, altor instalații și echipamente pentru tehnologiile fără fir în zonele de frontieră, punerea în aplicare a unui mecanism de utilizare mai eficientă a frecvențelor. În plus, pentru a asigura și apăra drepturile utilizatorilor finali, se recomandă implementarea Serviciului Universal, a numărului unic de urgență „112” și numărului „116”.

ANRCETI – tot mai eficient

Autoritatea de Reglementare devine tot mai eficientă, însă are nevoie de consolidarea independenței, se arată în studiu. Procedurile actuale de aprobare, anulare sau de modificare a deciziilor și reglementărilor ANRCETI garantează un nivel satisfăcător de independență. Mecanismul existent de formare și administrare a bugetului ANRCETI asigură independență financiară. Totuși, experții atenționează că pericolul traficului de influență din partea structurilor de stat și/sau a operatorilor din sectorul TIC persistă în continuare.

Potrivit cadrului legal existent, Consiliul de administrație al ANRCETI este numit de către Guvern, fapt ce-i oferă ANRCETI o anumită dependență față de puterea executivă. Pentru a asigura un grad mai înalt de independență, este recomandat ca numirea și demiterea membrilor Consiliului să fie făcute de către Parlament. De asemenea, este propusă eliminarea procedurii de consultare cu Guvernul a tarifelor pentru serviciile publice de comunicații electronice prestate utilizatorilor finali de către furnizorii cu putere semnificativă pe piața de telefonie fixă.

Moldtelecom domină piața serviciilor TIC

Deși s-a diminuat, rolul Modtelecom-ului pe piața serviciilor TIC rămâne unul dominant. În afară de monopolul de facto deținut pe piața de telefonie fixă, compania continuă să domine piața serviciilor de infrastructură și a vânzării serviciilor de telefonie fixă cu amănuntul. Acest fapt distorsionează piața telefoniei fixe și afectează competiția pe piața Internetului. Conflictul de interese între cele două roluri ale statului - de proprietar și de regulator -, au o influență negativă asupra nivelului competiției. Accesul limitat al operatorilor alternativi la canalizarea Moldtelecom constituie o piedică semnificativă în afirmarea unei competiții oneste.

Studiul recomandă statului să reducă implicarea guvernului în activitatea Moldtelecom. Or, acest lucru creează și perpetuează conflictele de interese, inevitabile când guvernarea trebuie să asigure, pe de-o parte, liberalizarea pieței TIC, iar pe de altă parte să gestioneze eficient operatorul istoric și să protejeze păturile social-vulnerabile.

Pornind de la practica mondială, cea mai eficientă soluție ar fi privatizarea Moldtelecom, dar, ținând cont de nereușita tentativelor anterioare de privatizare, efectele crizei economice și instabilitatea politică actuală, acest lucru ține de o perspectivă pe termen mediu.