Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea departamentului este de a spori transparenţa, responsabilitatea, eficienţa şi eficacitatea guvernului în conformitate cu agenda Europeană.

Justiție și Drepturile Omului

Misiunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

Departamentul Justiție și Drepturile Omului își desfășoară activitatea în trei domenii cruciale pentru realizarea misiunii sale: Abilitarea Juridică, Drepturile Omului și Justiție Penală. 

Sănătate publică

Persoanele stigmatizate şi discriminate nu întotdeauna pot beneficia de serviciile de sănătate necesare sau beneficiază de acestea în volum redus. Departamentul Sănătate Publică susţine şi contribuie la elaborarea şi promovarea politicilor și practicilor de sănătate bazate pe dovezi, care promovează drepturile omului, incluziunea socială și justiția.

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societăţii deschise, participatorii şi pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituţiilor mass-media din R. Moldova a standardelor democratice de libertate şi independenţă editorială, diversitate şi pluralism, pentru susţinerea democraţiei şi consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2017

Pacienții rămân nemulțumiți de condițiile de cazare din spitale și de mărimea plăților pentru servicii din propriul buzunar, potrivit unui studiu

În pofida eforturilor depuse de autorităţile sanitare pentru a îmbunătăţi calitatea asistenţei spitaliceşti, percepţia populaţiei faţă de calitatea asistenţei medicale în staționar rămâne proastă, mai ales din cauza aglomerării bolnavilor în saloane. De asemenea, pacienţii sunt în continuare mai puţin satisfăcuţi de condiţiile de cazare din spital şi de mărimea plăţilor pentru servicii din propriul buzunar. Sunt doar câteva dintre constatările celui de-al doilea Barometru de opinie privind accesul și calitatea serviciilor medicale spitalicești în percepția populației din Republica Moldova. Cercetarea se axează pe patru direcții importante - internarea, calitatea, costurile și gradul de satisfacție a pacienților față de îngrijirile medicale oferite de spitale.

Principalele constatări ale studiului arată că în comparație cu 2011, când a fost realizată o cercetare sociologică asemănătoare, în 2013 percepţia și gradul de satisfacţie ale populației față de calitatea serviciilor, costurile, modul de acordare a serviciilor, timpul de aşteptare și alte aspecte legate de asistenţă spitalicească au rămas neschimbate, chiar dacă în acest interval (2010-2012) a fost pus în aplicare un Program de dezvoltare a asistenţei medicale spitaliceşti cu un Plan de acţiuni destinat sporirii calităţii serviciilor prestate în spitale.

Studiul arată că accesul geografic şi utilizarea serviciilor de staţionar continuă să rămână destul de redus prin filiera medicilor de familie şi înregistrează o creștere a numărului de spitalizări prin serviciul de urgenţă, pe filiera medicilor specialişti, detalii care denotă o serie de probleme în organizarea prestării serviciilor medicale.

Totodată, respondenții au declarat că mărimea plăților oficiale, dar și celor neoficiale sunt o povară destul de mare, uneori catastrofală pentru veniturile familiei.

Doar 58 la sută dintre pacienții au declarat că au fost tratați doar cu medicamente oferite de instituția medicală în care au fost spitalizați. Aproape 30% - că o parte din medicamente le-au cumpărat, iar 12% - că au fost nevoiți să-și cumpere singuri toate medicamentele de care au avut nevoie.

Majoritatea pacienţilor (61,3%) care s-au tratat în spital nu şi-au procurat poliţa de asigurare în perioada prevăzută de lege, mai mult de jumătate din aceştia și-au procurat poliţa numai cu 2 săptămâni înainte de a fi internaţi în spital.

Rezultate obţinute denotă despre faptul că în intervalul de timp 2011-2013, cheltuielile directe pentru diverse servicii legate de tratamentul în spital (plăți oficiale şi neoficiale, alte cheltuieli aferente) din venitul lor lunar la 1 membru al gospodăriei continuă să rămână semnificative. Mărimea plăţilor directe ale pacienţilor, evaluată în funcţie de nivelul lor de venit, s-a estimat ca fiind substanţială şi s-a majorat faţă de anul 2011. Astfel, gospodăriile cu un nivel de venit de până la 300 lei la 1 persoană pe lună au cheltuit în mediu 389,1% (+ 52 p.p. faţă de anul 2011) din venitul total lunar (mediana 132,4%, + 54,6 p.p.), în timp ce gospodăriile care au declarat un venit mai mare de 1350 lei pe lună la 1 persoană au cheltuit doar 80,3% (+ 43,5 p.p.) din venitul total (mediana 31,5%, + 14,8 p.p.). Persoanele care dispun de o poliţă de asigurare medicală obligatorie, continuă, totuşi, a fi mai protejate de riscurile financiare aferente serviciilor de staţionar. Cu toate acestea, persoanele asigurate de la CNAM achită plăţi neoficiale într-o pondere mai mare decât cele neasigurate. Autorii studiului estimează că volumul plăților neoficiale este de 282 de milioane de lei anual.

Per ansamblu, rezultatele ambelor studii demonstrează că cele mai vulnerabile (defavorizate) categorii de populaţie care necesită tratament de spital, atât sub aspectul calităţii serviciilor de care beneficiază, cât şi sub cel al accesibilităţii financiare şi al poverii plăţilor directe, sunt: locuitorii de la sate (în general); pacienţii care fac tratamente în staţionare de nivel central (republican); pacienţii care trebuie să suporte intervenții chirurgicale; femeile care au născut şi, mai ales, copiii pentru care plăţile directe, atât oficiale, cât şi neoficiale, sunt în creştere în secţiile de profil pediatric; persoanele care nu sunt asigurate prin CNAM, precum şi pacienţii din gospodăriile cu venituri mai mici.

Studiul a fost realizat în anul 2013 pe un eşantion de 1.222 respondenţi de pe malul drept al Nistrului, care au urmat tratamente în staţionar în ultimele 12 luni. Marja maximă de eroare este de +3%, la nivelul de încredere de 95%.

Barometrul de opinie a fost realizat în cadrul proiectului Monitorul Sănătăţii, implementat de către Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Sănătate Publică. Cercetarea sociologică a fost executată de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Markenting CBS AXA.