Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea departamentului este de a spori transparenţa, responsabilitatea, eficienţa şi eficacitatea guvernului în conformitate cu agenda Europeană.

Justiție și Drepturile Omului

Misiunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

Departamentul Justiție și Drepturile Omului își desfășoară activitatea în trei domenii cruciale pentru realizarea misiunii sale: Abilitarea Juridică, Drepturile Omului și Justiție Penală. 

Sănătate publică

Persoanele stigmatizate şi discriminate nu întotdeauna pot beneficia de serviciile de sănătate necesare sau beneficiază de acestea în volum redus. Departamentul Sănătate Publică susţine şi contribuie la elaborarea şi promovarea politicilor și practicilor de sănătate bazate pe dovezi, care promovează drepturile omului, incluziunea socială și justiția.

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societăţii deschise, participatorii şi pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituţiilor mass-media din R. Moldova a standardelor democratice de libertate şi independenţă editorială, diversitate şi pluralism, pentru susţinerea democraţiei şi consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2017

Nivelul de transparență bugetară în Moldova bate pasul pe loc

Nivelul de transparență bugetară în Republica Moldova nu a evoluat în ultimii ani, principala cauză fiind factorii politici, se arată în Evaluarea transparenței procesului bugetar în Republica Moldova, lansată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu suportul Fundației Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Indicele Transparenței Bugetare în Moldova în 2015 a înregistrat un scor de 59 de puncte din 100, rămânând neschimbat față de nivelul din 2012. Totuși, există modificări esențiale în ceea ce privește transparența pe diferite componente.

Evaluarea nivelului de transparență bugetară este efectuat în baza modului în care sunt dezvăluite informațiile din documentele bugetare, a nivelului de participare a cetățenilor în procesul bugetar și a puterii instituțiilor de supraveghere. Deși, per general, Indicele de Transparență Bugetară a rămas neschimbat față de nivelul 2012, puterea de supraveghere a Parlamentului a trecut de la calificativul „puternică” la „moderată”. În același timp, chiar dacă a pierdut câteva puncte, Curtea de Conturi și-a menținut calificativul „puternică”. Principala cauză a lipsei progresului la acest capitol este inexistența unei voințe politice reale, care nu a generat un angajament ferm în promovarea măsurilor de transparență bugetară. De exemplu, întârzierea cu 2 ani a aprobării Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale a împiedicat o evaluare pozitivă a acestui Indice.

Pentru asigurarea unui nivel mai ridicat de transparență și mai bune practici, experții recomandă formularea unei politici exprese privind măsurile de sporire a transparenței bugetare la nivel de Executiv, Curtea de Conturi și, în special, la nivel de Parlament, unde procesul de transparență bugetară decurge anevoios. De asemenea, sunt necesare și măsuri tehnice care ar spori oporunitățile de informare a cetățenilor și înțelegerii documentelor de buget. Autorii raportului salută publicarea în 2015 a Bugetului pentru Cetățeni, care a reprezentat un prim pas în stabilirea unei comunicări cu publicul larg, într-un limbaj accesibil. Acest efort trebuie să fie însoțit de extinderea elaborării Bugetelor pentru Cetățeni pentru toate documentele importante din procesul bugetar, precum și publicarea unui glosar de termeni utilizați în procesul bugetar.

În același timp, pentru a explica mai bine modul în care Guvernul contribuie la obiectivele de reducere a sărăciei și distribuire echitabilă a veniturilor, documentele de buget trebuie să conțină o descriere a impactului programelor bugetare la atingerea obiectivelor. Totodată, se recomandă includerea în propunerea de buget a unui capitol aparte care să conțină date și argumentarea narativă privind transferurile, subvențiile și ajutorul de stat pentru întreprinderile publice. În plus, este nevoie de o prezentare clară a stării activelor de stat, dar și a transferurilor către întreprinderi publice, a cheltuielilor fiscale (facilități fiscale și alte reduceri de taxe de la nivelul general) și a cheltuielilor cvasi-fiscale.

Pentru a identifica riscurile bigetare și a anticipa șocurile pentru finanțele publice, experții recomandă elaborarea bugetului în baza analizei mai multor scenarii macroeconomice. În ce privește sporirea nivelului de implementare a recomandărilor Curții de Conturi, Executivului i se propune să publice un raport anual în care să descrie măsurile luate pentru implementarea acestora. În cadrul aceleiași inițiative, Curtea de Conturi ar trebui să prezinte în Parlament, pe lângă un raport de audit privind executarea bugetului și un raport de implementare a recomandărilor sale de către Executiv. Totodată, se consideră oportună ajustarea clasificării bugetare naționale la standardele internaționale.

Ținând cont de importanța participării cetățenilor în procesul bugetar în fortificarea democrației în R. Moldova și sporirea eficacității și eficienței utilizării banilor publici, autorii recomandă introducerea în programul școlar al ciclului gimnazial a studierii principalelor noțiuni privind bugetul public în R. Moldova. Acestea trebuie să cuprindă dezvăluirea rolului bugetului de stat, sursele de venit și tipurile de cheltuieli, modalitatea de aprobare și instrumentele de influențare a deciziilor.