Misiunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.
Misiunea departamentului: consolidarea societății deschise, participatorii și pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituțiilor mass-media din Republica Moldova a standardelor democratice de libertate și independență editorială, diversitate și pluralism, pentru susținerea democrației și consolidarea vectorului european de dezvoltare.
În perioada 4 şi 5 mai 2011, Comitetul ONU privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale (CESCR) a examinat al doilea raport periodic prezentat de către Guvernul Republicii Moldova cu privire la implementarea prevederilor Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale. Raportul vine să reflecte progresul realizat de Republica Moldova într-o perioadă de opt ani, începând cu anul 2003, când a fost examinat primul raport periodic.
Asociaţia Presei Independente (API) a lansat proiectul „Monitorizarea utilizării banilor publici la Chişinău şi Bălţi”, prin care îşi propune să sporească responsabilitatea autorităţilor locale faţă de cetăţeni în utilizarea adecvată a banilor publici.
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei a lansat aplicaţia „Fair play”, în cadrul proiectului „Baza de date „Fair Play”, finanţat de Fundaţia Soros-Moldova. Aplicaţia reprezintă un soft, accesibil pe internet, privind persoanele care administrează treburi de interes public. Proiecte similare sunt implementate în Slovacia şi Georgia.
Strategia de Reformă a administrației publice centrale (APC) este un document depășit și este necesară înlocuirea acestuia cu unul nou, care să definească clar conceptul și acțiunile de reorganizare a APC. Legea cu privire la APC trebuie definitivată și aprobată. Legea privind transparența în procesul decizional cere anumite modificări, iar procesul de elaborare a noii legi a salarizării funcționarilor publici trebuie finalizat.
Efectele creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) vor fi pozitive pe termen lung pentru sectorul TIC, dar la prima etapă vor fi necesare câteva măsuri de diminuare a unor eventuale efecte negative. Printre aceste măsuri ar fi armonizarea legislației și a reglementărilor naționale cu Acquis-ul comunitar, restructurarea și eficientizarea companiei Moldtelecom, implementarea Serviciului Universal, consolidarea independenței ANRCETI.
După o viață dedicată sistemului de învățământ, Maria Vleju din s. Ghicileni, r. Telenești, a decis să se implice în viața politică. Nu a intrat în vreun partid, dar e convinsă să participe la alegerile locale din acest an. Și Violeta Crudu, com. Cruzești, mun. Chișinău, va candida în alegerile din acest an, dar pentru funcția de consilieră.
În perioada 1 și 2 martie 2011, în sediul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din Geneva, Comitetul ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (CERD) a examinat rapoartele periodice 8 și 9 prezentate de către Guvernul Republicii Moldova.
Programul de Drept al Fundației Soros-Moldova a organizat la 15 martie o nouă întâlnire regională pentru a promova a rețeaua de parajuriști comunitari. Această rețea a fost creată în cadrul Proiectului “Asigurarea Bunei Guvernări prin Sporirea Participării Publice”, componenta “Abilitarea juridică a comunităților rurale prin intermediul unei rețele de parajuriști comunitari”.
În perioada 1-2 martie 2011, în sediul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din Geneva, Comitetul ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (CERD) a examinat rapoartele periodice 8 și 9 prezentate de către Guvernul Republicii Moldova. Reprezentanții societății civile au prezentat rapoarte alternative privind încălcările drepturilor omului sub forma discriminării etnice, rasiale, lingvistice, religioase și altor criterii conform Convenției ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
Majoritatea populaţiei consideră că persoanele cu dizabilităţi mentale şi fizice sunt cele mai discriminate în Republica Moldova. Totodată, o parte dintre cetăţenii R. Moldova evită să meargă la policlinică, să iasă în stradă, să se adreseze la poliţie sau la primărie de frică să nu fie discriminaţi. În ultimul an, 24 la sută dintre moldoveni s-au simţit discriminaţi.