Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The goal of the Good Governance department is to enhance transparency, accountability, and efficiency of public authorities.

Our priorities:

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision, including Human Rights, Judiciary, Access to Justice, and Criminal Justice.

 


OUR PRIORITIES

Public Health

The department's mission is to promote good governance in the health sector, to contribute to increasing the equitable access of the population to responsive health and social services, and to promote responsible actions for the protection of environment.

Media Program

Media Department's mission is to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in the Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

 

DEPARTMENT'S PRIORITIES

Other initiatives

Education Support Project

Participarea R. Moldova în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună va oferi noi perspective de cooperare cu Uniunea Europeană

Inconsecvenţa dirijării politice, ineficienţa managementului Politicii de Securitate şi Apărare a R. Moldova (PSARM) la nivel superior, precum şi resursele bugetare limitate se numără printre principalele obstacole care împiedică ţara noastră să participe în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) a Uniunii Europene. Impedimentele au fost identificate în studiul „Perspectivele cooperării Republicii Moldova în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună”, elaborat de experţii independenţi Damien Helly (Franţa), Iurie Pîntea şi Polina Panainte (R. Moldova), la iniţiativa şi cu susţinerea financiară din partea Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova.

În urma unei analize comparative între PSAC şi PSARM, autorii studiului au constatat unele aspecte care limitează corelarea dintre acestea. Potrivit experţilor, chiar dacă statutul neutralităţii permanente a R. Moldova nu împiedică participarea la operaţiuni internaţionale, procesul actual de adoptare a astfel de decizii este unul îndelungat şi nu permite participarea la faza iniţială de soluţionare a crizelor, ci doar la misiuni de lungă durată care sunt în deplină desfăşurare. Totodată, este remarcat faptul că în perioada interimatului funcţiei Preşedintelui R. Moldova politica de securitate şi apărare a ţării a fost afectată de lipsa unei conduceri responsabile, iar procesul de luare a deciziilor în domeniul PSARM a devenit unul anevoios.

Conform studiului, participarea la PSAC oferă R. Moldova posibilitatea de a participa la eforturile comune ale statelor europene pentru asigurarea securităţii europene şi celei internaţionale. Această participare oferă inclusiv posibilitatea de a înainta iniţiative şi propuneri pentru agenda PSAC la nivelul Consiliului European, Consiliului de Afaceri Generale şi Afaceri Externe, Consiliului miniştrilor de apărare sau Consiliului miniştrilor afacerilor interne. În acest mod, participarea ţării noastre la PSAC oferă şi o perspectivă mult mai largă pentru implicarea Uniunii Europene în soluţionarea conflictului transnistrean, pentru utilizarea instrumentelor disponibile sau în curs de dezvoltare, precum Serviciul European de Acţiuni Externe sau strategiile şi politicile de management al crizelor.

Experţii, care au elaborat studiul „Perspectivele cooperării R. Moldova în cadrul PSAC”, menţionează că viitoarea cooperare cu UE, care va presupune şi participarea la misiuni de menţinere a păcii şi civile, poate fi un exerciţiu destul de provocator pentru autorităţile RM, în condiţiile în care cadrul legal actual impune un şir de limite. În acest caz, ţara noastră are două opţiuni:
- Să preia modelul Austriei, care în procesul de aderare la UE a introdus o prevedere specială în Constituţie, care stipulează că participarea la PSAC nu va fi împiedicată de statutul de neutralitate şi care permite statului să participe la operaţiunile militare date de Misiunile Petersberg.
- Preluarea experienţei statelor care au devenit ţări asociate până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. În cazul acestor state, procesul de asociere nu a dictat nicio modificare în ordinea juridică naţională, dar aceste state au confirmat formal angajamentul de a acorda sprijin activ şi necondiţionat pentru implementarea politicii comune de securitate şi apărare, în spiritul loialităţii şi al solidarităţii reciproce.

Totodată, este relevat faptul că aprobarea recentă a Strategiei Securităţii Naţionale oferă şansa începutului unei faze calitativ noi în politica de securitate şi apărare a R. Moldova, iniţierii şi implementării unor reforme adecvate în sectorul de securitate şi apărare în conformitate cu practicile şi standardele europene, inclusiv modernizării cadrului juridic. În context, experţii recomandă elaborarea şi gestionarea unui Plan de acţiuni pentru implementarea SSN. Pe lângă elaborarea strategiilor sectoriale, a actelor legislative şi normative, acţiuni de restructurare a forţelor armate şi instituţiilor de forţă, acest Plan ar urma să includă şi acţiunile care vor fi întreprinse de instituţiile din sectorul de securitate în vederea participării PSAC. Mai mult, autorii studiului propun aprobarea unor obiective-ţintă privind capacităţile naţionale de participare la operaţiunile militare şi civile ale UE şi iniţierea unui proces de pregătire a forţelor sub conducerea generală a Preşedintelui statului.