Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The goal of the Good Governance department is to enhance transparency, accountability, and efficiency of public authorities.

Our priorities:

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision, including Human Rights, Judiciary, Access to Justice, and Criminal Justice.

 


OUR PRIORITIES

Public Health

The department's mission is to promote good governance in the health sector, to contribute to increasing the equitable access of the population to responsive health and social services, and to promote responsible actions for the protection of environment.

Media Program

Media Department's mission is to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in the Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

 

DEPARTMENT'S PRIORITIES

Other initiatives

Education Support Project

Europenizarea Moldovei - o soluţie optimă pentru reintegrarea de facto a ţării

Comunitatea internaţională şi UE nu ar trebui să militeze chiar acum pentru o soluţionare rapidă a conflictului transnistrean, se arată în studiul „Transnistria: o reintegrare treptată” (varianta EN). Lucrarea a fost elaborată de experţii Nicu Popescu, cercetător principal şi şef al programului “Wider Europe” în cadrul Consiliului European pentru Relaţii Externe (ECFR) şi Leonid Litra, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu susţinerea financiară a Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova. Studiul abordează atât poziţiile autorităţilor de la Chişinău şi Tiraspol privind procesul de reintegrare, precum şi poziţiile actorilor externi – Federaţia Rusă, Ucraina, Uniunea Europeană, SUA şi OSCE.

Alegerea unui nou lider transnistrean şi susţinerea acordată problemei de către Cancelarul german Angela Merkel, ca parte a dialogului de securitate cu Rusia, au alimentat speranţele unei soluţionări a conflictului. Cu toate acestea, conflictul nu va fi soluţionat printr-o ofensivă diplomatică. O soluţie rapidă şi nechibzuită, bazată pe o tocmeală de proporţii cu Rusia ar afecta integrarea Republicii Moldova în UE, se precizează în studiu.

Potrivit autorilor, soluţionarea conflictului din Transnistria nu trebuie înţeleasă ca un eveniment singular: o zi când Chişinăul şi Tiraspolul semnează un document care pune capăt conflictului. Un acord rapid şi nepotrivit ar putea fi chiar dăunător dacă el va întrerupe mersul reformelor în R. Moldova şi procesul său de integrare europeană. În schimb, UE ar trebui să se concentreze pe elaborarea unei soluţii de jos în sus, prin politici care să promoveze reintegrarea de facto a Republicii Moldova în diverse sfere socio-politice.

Experţii consideră că UE ar trebui să menţină presiunea diplomatică la nivel înalt asupra Rusiei pentru a extinde proporţiile măsurilor de consolidare a încrederii între Republica Moldova şi Transnistria, modificând aranjamentele de menţinere a păcii, precum şi eliminând punctele de control militare. De asemenea, UE ar trebui să extindă interacţiunea cu autorităţile transnistrene prin proiecte comune şi să caute modalităţi de a conecta regiunea la cooperarea UE-Moldova, inclusiv a comerţului liber.

Cât priveşte poziţia Federaţiei Ruse, aceasta ar putea accepta o soluţie care să ofere Transnistriei putere şi influenţă semnificativă în eventualitatea reintegrării Republicii Moldova. Autorităţile din Transnistria, la rândul lor, ar putea prefera independenţa sau să fie parte a Rusiei, dar nu sunt complet ostile readerării în cadrul Moldovei în circumstanţe corecte, mai ales dacă va fi presată să facă acest lucru, în mod special de către Rusia. Dar, în practică, interesele tuturor părţilor nu s-au aliniat niciodată în mod corespunzător şi nu este clar dacă o vor face şi când va avea loc. În fond, părţile implicate în conflict îşi doresc lucruri diferite de la soluţionarea conflictului.

În acest context, autorii lucrării consideră că atractivitatea Republicii Moldova ar trebui să fie cât mai vizibilă şi evidentă pentru locuitorii regiunii transnistrene, astfel încât să schimbe "echilibrul de atractivitate" pe teren. Pentru a realiza acest lucru, Moldova ar trebui să acorde prioritate dezvoltării în oraşele şi satele din apropierea frontierei administrative cu Transnistria. În mod practic, autorităţile de pe malul drept al Nistrului ar trebui să investească în dezvoltarea şi crearea locurilor de muncă în oraşe şi în jurul lor, spre exemplu la Rezina sau Varniţa, o suburbie a oraşului Bender / Tighina controlată de Transnistria.