Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The goal of the Good Governance department is to enhance transparency, accountability, and efficiency of public authorities.

Our priorities:

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision, including Human Rights, Judiciary, Access to Justice, and Criminal Justice.

 


OUR PRIORITIES

Public Health

The department's mission is to promote good governance in the health sector, to contribute to increasing the equitable access of the population to responsive health and social services, and to promote responsible actions for the protection of environment.

Media Program

Media Department's mission is to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in the Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

 

DEPARTMENT'S PRIORITIES

Other initiatives

Education Support Project

Integrarea europeană a Moldovei: rezultate, probleme, perspective

Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic EXPERT-GRUP au prezentat concluziile monitorizării procesului de realizare de către autorităţile Republicii Moldova a angajamentelor asumate în cadrul procesului de integrare europeană pe parcursul perioadei iulie – septembrie 2012. Concluziile sunt inserate în Raportul trimestrial Euromonitor nr. 25.

Principalele constatări ale monitorizării sunt următoarele:

În domeniul protecţiei şi realizării drepturilor omului, autorităţile continuă să îmbunătăţească cadrul legal privind combaterea şi prevenirea torturii. Totuşi, investigarea şi examinarea în instanţele de judecată a cazurilor de tortură rămân a fi ineficiente. Impactul aplicării legii privind libertatea de exprimare continuă să rămână unul scăzut, ca urmare a lipsei de informare a judecătorilor, dar şi a jurnaliştilor. Lipsesc progrese în reformarea IPNA Compania "Teleradio-Moldova" şi îmbunătăţirea cadrului legislativ ce reglementează activitatea mijloacelor de informare în masă.

Eforturile de implementare a reformei justiţiei au fost concentrate şi mai ordonate, soldându-se cu adoptarea mai multor reglementări legate de promovarea pachetului ”micii reforme a justiţiei” şi sporirea luptei anticorupţie în sistemul judecătoresc. Creşterea nivelului de finanţare pentru domeniul justiţiei va permite soluţionarea mai multor probleme privind salarizarea şi asigurarea materială a instanţelor. Totuşi, efectul şi ritmul reformelor este redus de întârzierea punerii în aplicare a noilor reglementări/măsuri expres stabilite.

Progresele în sfera anticorupţiei vizează în cea mai mare parte perfecţionarea cadrului legislativ, în conformitate cu standardele şi recomandările internaţionale, precum şi cu documentele de politici interne. Au fost semnalate şi combătute mai multe cazuri de corupţie privind funcţionarii publici de rang mediu ori inferior, mai puţin a celor de rang înalt. Totuşi, reformele anticorupţie rămân a fi slab percepute şi fără impact real considerabil. Reformarea şi constituirea CNA-ului reformat a fost tărăgănată şi nu a fost ferită de influenţe politice excesive. Îngrijorări deosebite a determinat nefuncţionalitatea Comisiei Naţionale pentru Integritate şi neaplicarea mecanismului de verificare a declaraţiilor de averi, venituri şi interese. Tema combaterii corupţiei la nivel înalt este ocolită, însă şi existenţa fenomenului se încearcă a fi negată permanent.

Abordarea reglementării transnistrene prin prisma “consolidării măsurilor de încredere” a avut efecte pozitive moderate, dar şi-a consumat potenţialul. Autorităţile moldovene nu au, deocamdată, o abordare de alternativă sau complementară tacticii „paşilor mărunţi” pentru a convinge liderii transnistreni să accepte discutarea problemelor de fond pentru reglementarea durabilă a conflictului, acesta rămânând a fi unul “îngheţat”. Suportul financiar şi politic masiv al Federaţiei Ruse pentru regimul separatist transnistrean motivează dezinteresul liderilor transnistreni faţă de abordarea problemelor de esenţă ale reglementării transnistrene.

În domeniile economice monitorizate în trimestrul trei 2012, un progres important a fost atestat în domeniul pieţelor şi instituţiilor financiare, printr-o serie de modificări regulatorii pentru sporirea transparenţei băncilor comerciale şi ajustării procedurilor de raportare financiară la standardele internaţionale. Problema principala care persistă este transparentizarea drepturilor de proprietate în sistemul financiar, atât bănci, cât şi instituţii nebancare. Publicarea legilor în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat încă nu este urmată şi de restructurarea agenţiei reglementatoare şi consolidarea cadrului regulator şi metodologic. Au continuat activ negocierile pe marginea ZLSAC cu UE şi Acordului de Liber Schimb cu Turcia, dar, deoarece regiunea transnistreană nu este parte activă a procesului, deocamdată nu este clar cum va fi asigurată implementarea efectivă a acestora pe teritoriul întregii ţări. În domeniul dezvoltării durabile şi sociale, nu a fost observat nici un progres în ceea ce priveşte crearea Consiliului Economico-Social, autorităţile implicate demonstrând un interes minim pentru crearea efectivă a acestuia.

Evenimentul de prezentare a raportului, precum şi elaborarea acestuia au fost realizate cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare, în cadrul proiectului „Relaţiile UE - Moldova – Monitorizarea Progresului în Contextul Politicii Europene de Vecinătate”.