Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The goal of the Good Governance department is to enhance transparency, accountability, and efficiency of public authorities.

Our priorities:

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision, including Human Rights, Judiciary, Access to Justice, and Criminal Justice.

 


OUR PRIORITIES

Public Health

The department's mission is to promote good governance in the health sector, to contribute to increasing the equitable access of the population to responsive health and social services, and to promote responsible actions for the protection of environment.

Media Program

Media Department's mission is to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in the Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

 

DEPARTMENT'S PRIORITIES

Other initiatives

Education Support Project

Moldovenii sunt tot mai îngrijorați de schimbările climatice, arată un studiu al Green City Lab Moldova și al Fundației Soros Moldova

 Peste două treimi dintre cetățenii Republicii Moldova sunt interesați ori s-au gândit într-o oarecare măsură la tema schimbărilor climatice și peste 80% spun că despădurirea și arderea combustibililor fosili cauzează această problemă, arată barometrul opiniei publice realizat de IMAS la comanda AO „Green City Lab Moldova”, cu sprijinul Fundației Soros Moldova.

Pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice, majoritatea respondenților văd necesare acțiuni la nivelul întregii planete. În top intervenții intră plantarea de copaci (80%), reducerea tăierii pădurilor tropicale (72%), trecerea de la automobile alimentate cu benzină la cele alimentate cu electricitate (60%). Ca acțiuni necesare sunt menționate și trecerea de la arderea combustibililor fosili la utilizarea energiei regenerabile (50%), mai puține călătorii cu automobilul personal (41%), utilizarea intensivă a transportului în comun (38%), izolarea termică a clădirilor (29%), trecerea de la combustibili fosili la energie nucleară (24%).

Mașinile electrice au o popularitate foarte ridicată și sunt văzute drept o soluție majoră în reducerea impactului schimbărilor climatice de 33% dintre participanții la sondaj. Alte modalități enumerate sunt sortarea deșeurilor (21%), iar 25% cred că ar trebui începută construcția uzinelor care prelucrează aceste deșeuri. De asemenea, 32% sugerează că apele ar trebui curățate.

„Noi trebuie să acționăm acum pentru ca să fim pregătiți să facem față crizei care vine. Fiecare trebuie să-și pună întrebarea ce putem face noi, ce pot face eu pentru a preveni schimbările climatice. Și aici se pare că mai avem mai mult de lucru. Chiar dacă aproape toți concetățenii noștri conștientizează problema, nu sunt suficient de mulți care sunt dispuși să acționeze”, a menționat Natalia Camburian, directoarea Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova.

Cetățenii consideră că cel mai activ actor în combaterea efectelor schimbărilor climatice este Uniunea Europeană (35% considerând că UE este implicat în mare măsură în acțiuni de acest fel). ONG-urile și APL-urile sunt pe locurile imediat următoare cu 24%, în timp ce cetățenii sunt plasați la mijlocul acestui clasament cu 21%. Ultimele locuri sunt ocupate de Guvern (18%) și Președinție (16%).

„Studiul arată că schimbările climatice sunt unul dintre puținele subiecte care nu divizează, ci dimpotrivă, consolidează societatea noastră. Mai mult, analizând rezultatele cercetării realizate cu sprijinul Fundației Soros Moldova, autoritățile au oportunitatea de a compara agenda de politici publice în domeniul schimbărilor climatice cu percepția societății. M-am bucurat să vad că toate proiectele pe care le realizăm la Green City Lab Moldova se pliază bine pe prioritățile în domeniul schimbărilor climatice în percepția oamenilor, singurul domeniul nou pentru noi, pe care va trebui să avansăm, fiind cel al pădurilor”, a menționat Victor Parlicov, directorul executiv al AO „Green City Lab Moldova”.

Cercetarea oferă și date comparative ale rezultatelor înregistrate în cadrul celor trei valuri de măsurare tematică desfășurate de IMAS, fiecare la 5 ani distanță, 2012, 2017 și 2022.

„Spre deosebire de rezultatele înregistrate în studiul din 2012 când îngrijorările populației aveau o tendință de scădere indiferent de problema de mediu enunțată, studiul din 2022 aduce rezultate care exprimă îngrijorări în creștere la absolut toate capitolele. Top 5 al îngrijorărilor este constituit din situația pădurilor (îngrijorează pe 82% dintre respondenți), problema gunoiului menajer (80%) și creșterea cantităților de deșeuri (78%), poluarea aerului (80%) și lipsa educației de mediu a cetățenilor (78%)”, spune Doru Petruți, director al IMAS.

Sondajul de opinie tematic a analizat modul în care cetățenii Republicii Moldova percep schimbările climatice, de la cunoașterea temei la îngrijorări și soluții legate de schimbările climatice, inclusiv spiritul civic și acțiunile ecologiste.

Cercetarea opiniei publice a fost realizată în cadrul proiectului „Percepția publică a problematicii schimbărilor climatice în Republica Moldova”, realizat de AO „Green City Lab Moldova”, cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova. Studiul a cuprins un eșantion de 1208 persoane, cu vârsta de 18 ani și peste, iar interviurile au fost realizate la domiciliile respondenților.