Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The goal of the Good Governance department is to enhance transparency, accountability, and efficiency of public authorities.

Our priorities:

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision, including Human Rights, Judiciary, Access to Justice, and Criminal Justice.

 


OUR PRIORITIES

Public Health

The department's mission is to promote good governance in the health sector, to contribute to increasing the equitable access of the population to responsive health and social services, and to promote responsible actions for the protection of environment.

Media Program

Media Department's mission is to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in the Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

 

DEPARTMENT'S PRIORITIES

Other initiatives

Education Support Project

Despre cum se pierd banii publici: Sinteza Rapoartelor Curții de Conturi Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli și Fondul pentru Eficiență Energetică în 2013

Expert-Grup a lansat, cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare, studiul „Despre cum se pierd banii publici” pentru trimestrul 4, 2014, care monitorizează executarea rapoartelor Curții de Conturi după auditul efectuat la Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli și Fondul pentru Eficiență Energetică, în 2013.

Una dintre principalele constatări ale acestui Raport al Curții de Conturi este că modul de repartizare al subvențiilor este unul discriminator. Alocarea inechitabilă a resurselor financiare are loc în linii mari din cauza formulei de acordare a subvențiilor, formulărilor vagi ale măsurilor de subvenționare și nerespectarea Regulamentului de acordare a acestora.

Astfel, mărimea subvenției este direct legată de perioada de depunere a cereriiși poate fi finanțată diferit în dependență de măsura de subvenționare: pentru investițiile în aceeași tehnică agricolă, mărimea subvenției poate fi diferită în cazul solicitării subvenției în cadrul a două măsuri diferite. Ea poate fi diferită și pentru finanțarea în cadrul aceleași măsuri.

Deși procesul de subvenționare a agriculturii a cunoscut mai multe măsuri de reformă în ultimii ani, formularea vagă a măsurilor de subvenționare, nerespectarea condițiilor descrise de regulamentul de subvenționare, competența limitată a funcționarilor, dar și a beneficiarilor, au generat cheltuieli neregulamentare de cel puțin 50 de milioane de lei, chiar dacă nu au fost cauzate pierderi sau prejudicii mari (ele nedepășind 1.7 milioane de lei în 2013). În plus, dualitatea interpretării măsurilor și modul de calculare a subvențiilor pune la îndoială acrodarea a cel puțin 150 de milioane de lei.

În același timp, accesul la subvenții rămâne limitat - doar 0.3% din proprietarii de pământ beneficiază de acestea, iar până în prezent, nu a fost găsită o soluție viabilă problemei informării beneficiarilor la nivel local. „Lipsa procedurilor clare de depunere și recepționare a dosarelor a condiționat întârzierea înregistrării a peste 111 cereri de subvenționare, În condițiile în care, suma oferită poate varia masiv în funcție de data depunerii. Din acest motiv, aceste întârzieri trezesc oarecare suspiciuni. Regulamentul actual condiționează mărimea subvenției de perioada depunerii, este cel puțin echivocă întârzierea”, a declarat Tatiana Savva, economist Expert-Grup.

Pe de altă parte, Fondul pentru Eficiența Energetică, se confruntă și el cu probleme de acces, probleme instituționale, de competență și în plus este inconsistent față de politicile naționale în energie. Deși Fondul are o importanță majoră, în condițiile dependenței țării noastre de importul de energie, numărul de beneficiari ale acestuia este extrem de mic.

Acest impact redus este cauzat de lipsa accesului la informație despre oportunitățile de finanțare la nivel local, unde anual se oferă peste 144 milioane lei pentru proiecte, dar și de lipsa capacităților atât la nivelul autorităților publice locale, cât și la nivelul beneficiarilor.O problema și mai gravă este întârzierea finanțării la nivelul autorităților publice centrale și a întârzierii reformelor instituționale, pentru ca Fondul să devină un mecanism sustenabil și accesibil.