Soros Foundation Moldova (FSM)

Good Governance

The goal of the Good Governance department is to enhance transparency, accountability, and efficiency of public authorities.

Our priorities:

Justice and Human Rights

The Justice and Human Rights Department’s vision of rule of law is built on the solid grounds of a fair, accessible and predictable justice delivery system, which effectively safeguards fundamental human rights.

The Department develops and implements activities in several areas, crucial for the fulfilment of its vision, including Human Rights, Judiciary, Access to Justice, and Criminal Justice.

 


OUR PRIORITIES

Public Health

The department's mission is to promote good governance in the health sector, to contribute to increasing the equitable access of the population to responsive health and social services, and to promote responsible actions for the protection of environment.

Media Program

Media Department's mission is to contribute to the development of an open, participatory, pluralistic and value-based society in the Republic of Moldova by organizing, supporting and financing activities aimed at encouraging the development of an independent media sector and improving access to information.

 

DEPARTMENT'S PRIORITIES

Other initiatives

Education Support Project

Lipsa personalului calificat – una din marile cauze ale administrării proaste a banilor publici

Amploarea iregularităților estimate de Curtea de Conturi (CC) a depășit suma de 7 miliarde lei în 2014. Auditurile au scos la suprafață atât probleme tehnice și operaționale în activitatea instituțiilor auditate, dar și lacune ale cadrului legislativ, care nu permit o administrate eficientă ale acestora . În același timp, aproape de 65% din recomandările CC, care au menirea să remedieze situația, nu se execută. Concluziile aparțin studiului „Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi pe anul 2014”, elaborat de Expert-Grup (autor Tatiana Savva) și finanțat de Fundația Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare.

Pe parcursul ultimului an, nivelul de executare al recomandărilor CC nu a suferit schimbări esențiale, fiind în ușoară scădere (cu 3.5%) față de anul 2013. Acest lucru se datorează în special nivelului scăzut de executare al recomandărilor de către Autoritățile Publice Locale. Principala piedică în implementarea acestor recomandări este lipsa personalului calificat și capacitatea scăzută a administrației publice locale de a genera soluții la problemele identificate. Aceste probleme sunt similare și în cazul celorlalte domenii auditate (sector IT, mediu, sănătate publică, subvenționare agricolă), rezultând într-o lipsă de viziune de dezvoltare a acestor instituții publice și o lipsă a direcțiilor de investiții.

În același timp, unul din principalele progrese în executarea recomandărilor CC se observă la capitolul executării recomandărilor ce țin de cadrul operațional al activității instituțiilor auditate (elaborarea regulamentelor interne, stabilirea mecanismelor de control intern, adaptarea practicilor existente la aquis-ul bunelor practici), care au fost executate cu 20% mai mult decât în anul trecut. La fel, mai mult de jumătate din răspunsurile la recomandări s-au încadrat în termenii oferiți de CC, răspunsurile oferite fiind relevante, bine structurate și cu actele justificative anexate, iar mai puțin de 15% din răspunsuri oferite nu sunt relevante.

Cu toate acestea, mai puțin de 30% din acțiunile întreprinse de autorități rezolvă problemele de facto existente și garantează că acestea nu se vor repeta în viitor. „În condițiile în care majoritatea problemelor apar din cauza lipsei personalului, lipsa motivațiilor financiare de a atrage profesioniști în domeniu, din cauza sistemului de salarizare actual, presupunem că problemele de administrare ineficientă a resurselor publice, performanțele joase pe unele domenii de primă importanță pentru țară, vor persista”, a declarat Tatiana Savva, economist Expert-Grup și autorul studiului.

Pentru a accelera executarea recomandărilor CC, este necesară îmbunătățirii mecanismului de control parlamentar, o cooperare mai bună cu Guvernul, dar și o colaborare mai intensă cu organele de drept. De asemenea, este necesar ca Guvernul să prezinte în plenul Parlamentului un raport privind recuperarea prejudiciilor constatate de CC de circa 7 miliarde în 2014 și implementarea măsurilor pentru înlăturarea iregularităților stipulate in hotărârile Curții de Conturi. În plus, este necesară o colaborare mai strânsă dintre CC și Guvern în vederea implementării unui mecanism de colaborare, mecanism descris în linii generale în Planul de Dezvoltare strategică a Curții de Conturi.