Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea Departamentului este să sporească transparența, responsabilitatea, eficiența autorităților publice.
 
PRIORITĂȚILE DEPARTAMENTULUI

Justiție și Drepturile Omului

 

Viziunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

 

Sănătate publică

Misiunea departamentului este să promoveze buna guvernare în sectorul sănătății, să contribuie la sporirea accesului echitabil al populației la servicii de sănătate șI sociale care răspund nevoilor acestora, și să promoveze acțiuni responsabile pentru protecția mediului.

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societății deschise, participatorii și pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituțiilor mass-media din Republica Moldova a standardelor democratice de libertate și independență editorială, diversitate și pluralism, pentru susținerea democrației și consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2018

Dialogul privind liberalizarea regimului de vize cu UE – oportunitate pentru sporirea nivelului de protecţie a datelor cu caracter personal în R. Moldova

Actualizarea legii-cadru privind protecţia datelor, asigurarea măsurilor adecvate de sancţionare pentru încălcarea acesteia, precum şi re-evaluarea completă a necesităţii colectării datelor personale şi duratei de păstrare a datelor. Acestea sunt doar câteva dintre recomandările studiului „Protecţia datelor cu caracter personal în contextul dialogului privind liberalizarea regimului de vize şi negocierii viitorului Acord de Asociere dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană”. Analiza a fost elaborată la iniţiativa şi cu susţinerea financiară a Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova, de către Bogdan Manolea, expert afiliat la Centrul Român de Politici Europene (CRPE).

Autorul studiului constată că situaţia actuală de protecţie a datelor personale este lacunară, dovadă fiind exemplele flagrante deja aduse pe agenda publică. Probleme sistemice majore în asigurarea acestui drept al omului apar în situaţiile cu privire la interceptările convorbirilor telefonice (Moldova fiind deja condamnată la CEDO în cazul Iordachi), culminate chiar cu ”suspendarea serviciilor de telefonie mobilă cerută de autorităţi publice” (în aprilie 2009); examinarea intimă sistematică a persoanelor care vizitează deţinuţii din penitenciare sau lipsa de interes din partea autorităţilor judiciare pentru acest drept al omului reflectate în publicarea integrală a datelor personale din hotărâri judecătoreşti (inclusiv din şedinţele nepublice).

În contextul bunelor practici din alte state, expertul a apreciat drept pozitiv decizia autorităţilor de a crea o instituţie complet autonomă - Centrul pentru protecţia datelor cu caracter personal -, şi nu un departament în cadrul unei autorităţi sau instituţii deja existente. Cu toate acestea, atât moştenirea existentă, cât şi lipsa unui mecanism eficient de protecţie a acestui drept au dus nu doar la cazuri concrete de încălcare a dreptului la viaţa privată, ci şi la sisteme de colectare excesivă, uneori chiar şi abuzivă, a tuturor categoriilor de date cu caracter personal, inclusiv cele cu caracter special. Dialogul privind liberalizarea regimului de vize şi viitorul Acord de Asociere între RM şi UE pun problema protecţiei datelor cu caracter personal mai pregnant. Această oportunitate dă ocazia RM să îşi armonizeze cadrul normativ la cele mai înalte standarde existente în lume.

Recomandările studiului privesc chestiuni exacte, care trebuie abordate pentru a asigura protecţia datelor personale în R. Moldova la nivel legislativ, instituţional şi de implementare, în directă legătură cu bunele practici europene. Analiza subliniază necesitatea actualizării legii-cadru privind protecţia datelor, asigurarea măsurilor de sancţionare adecvate pentru încălcarea acesteia şi realizarea Registrului Operatorilor. Printre alte recomandări menţionate în studiu se numără:

• Introducerea obligaţiei de a consulta Centrul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal din RM (Centru) pentru proiectele de acte normative ce afectează dreptul la viaţa privată şi datele cu caracter personal şi de publicare a Avizului în Monitorul Oficial al R. Moldova;
• Modificarea Legii Registrelor prin includerea unui audit al îndeplinirii principiilor prelucrării datelor cu caracter personal ca o etapă obligatorie pentru realizarea oricărui registru ce include colectarea sau stocarea unor astfel de date. Analiza ar trebui să fie făcută de către Centru sau un auditor extern. Pentru registrele existente, acest audit ar trebui făcut în cel mai scurt timp posibil;
• Modificarea Legii Registrelor pentru înserarea unor elemente de protecţie concretă a datelor cu caracter personal;
• Colectarea unui număr minim de date pentru înregistrarea în Registrul Operatorilor de date cu caracter personal;
• Implementarea noului act normativ, analizând necesitatea colectării datelor personale cu privire la starea de sănătate.
• Analiza Centrului cu privire la modul de colectare, prelucrare şi stocare a datelor biometrice de către Î.S. Registru în contextul emiterii paşapoartelor biometrice, dar şi a drepturilor de acces la aceste date. Publicarea analizei pe site-ul Î.S. Registrului şi al Centrului;
• Realizarea şi publicarea unei serii de recomandări legate de serviciile electronice, atât cu indicaţii pentru operatori, cât şi pentru subiecţii datelor. Pentru ultima categorie, o informare specială trebuie să atingă subiectul reţelelor sociale.

În privinţa protecţiei datelor cu caracter personal pe termen mediu şi lung, ţinând cont de cazurile multiple de colectare excesivă, expertul CRPE consideră drept necesară o re-evaluare exhaustivă din perspectiva necesităţii colectării datelor personale, a îndeplinirii principiilor prelucrării şi a duratei de păstrare a datelor. Acestea ar trebui să privească în special actele normative cu privire la documentele cerute prin Registre.