Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea Departamentului este să sporească transparența, responsabilitatea, eficiența autorităților publice.
 
PRIORITĂȚILE DEPARTAMENTULUI

Justiție și Drepturile Omului

 

Viziunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

 

Sănătate publică

Misiunea departamentului este să promoveze buna guvernare în sectorul sănătății, să contribuie la sporirea accesului echitabil al populației la servicii de sănătate șI sociale care răspund nevoilor acestora, și să promoveze acțiuni responsabile pentru protecția mediului.

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societății deschise, participatorii și pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituțiilor mass-media din Republica Moldova a standardelor democratice de libertate și independență editorială, diversitate și pluralism, pentru susținerea democrației și consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2018

Monitorizarea politicilor anticorupţie în autorităţile publice: succese reale sau ratate?

Transparency Internaţional – Moldova a lansat Raportul de monitorizare a politicilor anticorupţie pentru anul 2011. Scopul monitorizării a fost analiza performanţelor autorităţilor publice centrale în implementarea politicilor de prevenire a corupţiei, identificarea deficienţelor şi elaborarea recomandărilor de îmbunătăţire a acestor politici. Printre politicile monitorizate figurează: crearea mecanismului intern de prevenire a corupţiei; desfăşurarea procesului de autoevaluare a riscurilor instituţionale de corupţie; respectarea prevederilor legale privind declararea veniturilor şi proprietăţii; declararea intereselor personale şi a conflictelor de interese; eficientizarea sistemului de petiţionare; transparenţa procedurilor de recrutare a personalului etc. În calitate de instrumente de monitorizare au fost utilizate: solicitarea informaţiilor de la APC, verificarea informaţiilor în cadrul instituţiei, intervievarea funcţionarilor publici, aplicarea metodei „clientului misterios”, efectuarea sondajelor expres la ieşirea din instituţii.

Concluziile generale ale raportului sunt următoarele:
• Deşi în Republica Moldova există un cadru legal de prevenire şi combatere a corupţiei, acesta este, în mare măsură, nefuncţional din cauza neconcordanţei cu standardele internaţionale din domeniu, lipsei unui mecanism eficient de aplicare, precum şi neatragerii la răspundere a factorilor de decizie pentru neaplicarea/neglijenţa în aplicarea politicilor anticorupţie;
• Deşi politicile monitorizate au fost parte componentă a Planurilor de acţiuni 2005-2010 de implementare a Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi au avut un caracter permanent, nici una din APC monitorizate nu le-a aplicat în complexitate;
• Politicile de prevenire a corupţiei nu se extind asupra instituţiilor şi întreprinderilor de stat cu un risc sporit de apariţie a corupţiei subordonate APC.

În profilul politicilor de prevenire a corupţiei pot fi remarcate următoarele constatări:
Mecanismul intern de prevenire a corupţiei şi protecţionismului. Persoana responsabilă de prevenirea corupţiei în APC fie nu e desemnată, fie este desemnată la un nivel inferior celui cerut de legislaţie. Măsurile de prevenire a corupţiei se rezumă, cu precădere, la recepţionarea informaţiilor de la populaţie (petiţii anonime, telefoane de încredere etc.), instruirea angajaţilor şi a populaţiei.

Respectarea prevederilor privind declararea veniturilor şi proprietăţii. Deşi practica demonstrează multiple încălcări ale legislaţiei în acest domeniu, practic nimeni nu a fost pedepsit. Se creează un mecanism nefuncţional introdus prin lege: autoritatea care are acces la baze de date specializate (CCCEC) poate interveni doar la solicitarea organului care nu are un asemenea acces şi deci, nici o posibilitate reală de a controla aceste declaraţii (comisia departamentală/Comisia Naţională de Integritate), rezultatul fiind nedepistarea declaraţiilor cu nereguli sau a altor încălcări.

Declararea intereselor personale şi a conflictelor de interese (CI). Majoritatea absolută a funcţionarilor nu a depus nici declaraţii de interese personale, nici declaraţii de conflicte de interese. Există carenţe în legislaţie, în special, sunt confuze noţiunile de conflict de interese şi interese personale, lipseşte un mecanism eficient de implementare a legislaţiei, nu sunt prevăzute sancţiuni semnificative pentru nedeclararea intereselor personale. APC nu aplică Legea CI: nu au fost desemnate persoane responsabile de controlul respectării Legii CI şi Codului de conduită, nu a fost iniţiată procedura declarării intereselor personale şi a CI.

Eficienţa sistemului de petiţionare. Persistă imperfecţiuni în cadrul legal, inclusiv în contextul transparenţei sistemului de petiţionare, prevenirii utilizării abuzive a acestuia, supravegherii aplicării legislaţiei, protecţiei petiţionarilor. Deşi APC au desemnat persoane responsabile de activitatea de petiţionare, în aplicarea legislaţiei există multiple probleme: nereguli în evidenţa şi păstrarea petiţiilor; practici negative în examinarea petiţiilor (de ex., înregistrarea în calitate de petiţii a denunţurilor de săvârşire a infracţiunilor, transmiterea petiţiei spre examinare funcţionarului privitor la care petiţionarul s-a plâns, netransmiterea petiţiilor în care se invocă încălcări cu caracter administrativ sau penal spre examinare organelor competente), transparenţa minimă în funcţionarea sistemului de petiţionare (lipsesc informaţii despre petiţiile înregistrate, examinate, modul de examinare, nu se publică note informative), cunoaşterea insuficientă a legislaţiei de către funcţionari şi petiţionari.

Desfăşurarea procesului de autoevaluare a riscurilor instituţionale de corupţie. Doar două din patru APC au prezentat informaţii privind implementarea autoevaluării riscurilor de corupţie, procedura în cauză demarând doar după mai bine de doi ani şi jumătate de la intrarea în vigoare a hotărârii guvernamentale respective. Nici una din instituţiile care au iniţiat procedura de autoevaluare nu a finalizat acest proces şi nu a oferit informaţii din raportul de autoevaluare şi din planul de integritate instituţională.

Transparenţa procedurilor de recrutare a personalului. APC monitorizate, de regulă, evită să dezvăluie informaţiile ce ţin de recrutarea funcţionarilor sau oferă informaţii parţiale. Nici una din instituţii nu a indicat concedieri operate în temeiurile incompatibilităţilor şi restricţiilor prevăzute de legislaţie, chiar dacă percepţiile privind angajările datorate relaţiilor de rudenie sunt foarte răspândite în cadrul acestora . Doar o autoritate publică a anunţat despre plasarea pe pagina web a informaţiilor privind desfăşurarea concursurilor de ocupare a funcţiilor publice şi de anunţare a rezultatelor acestor concursuri.

Calitatea paginilor web şi transparenţa achiziţiilor publice. Toate APC dispun de pagini web, în mare măsură, conforme cadrului legal. Cu toate acestea, se remarcă insuficienţa şi chiar lipsă unor informaţii despre activitatea APC: la toate instituţiile nu sunt complete sau lipsesc datele despre obiectivele şi funcţiile subdiviziunilor; nici o instituţie nu a inserat datele despre planificarea şi executarea bugetelor, rezultatele controalelor/auditelor efectuate şi activitatea anticorupţie; la două AP lipsesc informaţiile despre modul depunerii petiţiilor. Informaţiile despre efectuarea achiziţiilor publice sunt prezentate la minimum pe paginile web: la trei din APC monitorizate lipsesc planurile anuale de achiziţii publice, anunţurile de achiziţii nu poartă caracter permanent, lipsesc datele privind atribuirea contractelor de achiziţii publice.

Calitatea activităţii liniilor fierbinţi (LF). Deşi în APC sunt create LF, numerele acestora fiind plasate pe paginile web, modul lor de funcţionare este diferit: de la LF operate „pe viu”, robotizate până la linii „moarte”. Aplicarea tehnicii „clientul misterios” atestă că doar două LF sunt funcţionale, acestea fiind instituite în subdiviziuni cu abilităţi respective. APC nu au comunicat despre transmiterea informaţiilor parvenite la LF către organele cu atribuţii de combatere a corupţiei.

Suplimentar la evaluarea calităţii politicilor anticorupţie enunţate, raportul de monitorizare include propuneri concrete de ameliorare a acestor politici. Propunerile şi recomandările din raportul de monitorizare au fost prezentate către Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova pentru a fi luate în consideraţie la examinarea şi aprobarea Planului de Acţiuni de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru anul 2012.

Activităţile au fost realizate în cadrul proiectului de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei finanţat de Fundaţia Soros-Moldova/Programul Buna-Guvernare şi Partnership for Transparency Fund. Opiniile exprimate în Raport reflectă poziţia autorilor şi nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al instituţiilor finanţatoare.