Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea Departamentului este să sporească transparența, responsabilitatea, eficiența autorităților publice.
 
PRIORITĂȚILE DEPARTAMENTULUI

Justiție și Drepturile Omului

 

Viziunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

 

Sănătate publică

Misiunea departamentului este să promoveze buna guvernare în sectorul sănătății, să contribuie la sporirea accesului echitabil al populației la servicii de sănătate șI sociale care răspund nevoilor acestora, și să promoveze acțiuni responsabile pentru protecția mediului.

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societății deschise, participatorii și pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituțiilor mass-media din Republica Moldova a standardelor democratice de libertate și independență editorială, diversitate și pluralism, pentru susținerea democrației și consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2018

Pentru marea majoritate a populaţiei din RM (74%) nu este asigurat un trai decent, potrivit rezultatelor Barometrului de Opinie Publică, aprilie 2012

Fundaţia Soros-Moldova a sprijinit financiar o nouă ediţie a Barometrului de opinie publică, implementat de Institutul de Politici Publice. Studiul a fost realizat de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice „CIVIS”. Sondajul a fost efectuat în perioada 10 aprilie – 10 mai 2012, pe un eşantion probabilist de 1055 persoane din 81 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maximă de eşantionare fiind de ± 3%.

Rezultatele principale

Economie – aspecte generale
• 69% din populaţie consideră că direcţia în care merg lucrurile în Republicii Moldova este o direcţie greşită. Ponderea persoanelor cu această părere a scăzut semnificativ (cu 15%) faţă de studiul din noiembrie 2011. Opinia direcţiei greşite este mai pronunţată în cazul populaţiei de altă naţionalitate decât cea moldovenească, precum şi în rândurile locuitorilor din mediul urban.

• În acest context, atragem atenţia asupra faptului că marea majoritate a populaţiei (peste 3/4) continuă să fie nemulţumită de activitatea conducerii ţării în domeniile principale ale vieţii sociale: nivelul de trai (89%), salarii (88%), locuri de muncă (88%), combaterea corupţiei (82%); precum şi într-o o serie de alte domenii, cum sunt agricultură (80%), industrie (78%), pensii (77%), soluţionarea conflictului transnistrean (71%) şi asistenţa medicală (68%). Nemulţumirea faţă de activitatea conducerii în domeniul învăţământului este mai pronunţată în mediul urban, la populaţia cu nivel înalt de studii și minorităţile etnice. De asemenea, locuitorii din mediul urban sunt în proporţie mai mare nesatisfăcuţi de activitatea conducerii în domeniul asistenţei medicale.

• 60% din populaţie nu este mulţumită de actuala situaţie economică a ţării. În această ordine de idei, evidenţiem faptul că 43% din populaţie consideră că situaţia economică actuală a rămas neschimbată comparativ cu anul trecut, iar 37% susţin că este mai proastă, ponderea acestora fiind în scădere cu 14% faţă de barometrul precedent. Doar fiecare al cincilea respondent percepe o îmbunătăţire a situaţiei economice în prezent, în special locuitorii din mediul rural, tinerii, persoanele cu nivelul veniturilor înalt şi populaţia de naţionalitate moldovenească.

• Referindu-ne la perspectivele pentru anul viitor ale economiei, în opinia populaţiei, constatăm că ponderea persoanelor optimiste este de 28% (fiind în creştere cu 6% faţă de barometrul precedent), în timp ce alţi 34% consideră că aceasta va rămâne neschimbată. 25% din populaţie privesc cu suspiciune spre viitor, considerând că situaţia economică în anul viitor va fi mai rea decât în prezent. Măsurile principale pentru redresarea situaţiei social-economice a ţării, în opinia populaţiei, vizează dezvoltarea sectorului economic – dezvoltarea industriei (38%), atragerea investiţiilor (28%), sprijinirea businessului mic în sectorul agrar (21), precum şi perfecţionarea mecanismului de realizare a legilor (33%) şi combaterea criminalităţii (33%).

Calitatea vieţii – probleme sociale
• Securitatea economică continuă să fie problema principală pentru Republica Moldova. În acest sens, menţionăm că pentru marea majoritate a populaţiei (74%) nu este asigurat un trai decent: pentru 28% din populaţie veniturile disponibile nu sunt suficiente „nici pentru strictul necesar”, iar 46% reuşesc să acopere doar strictul necesar pentru trai. Acest prag al sărăciei rămâne a fi constant, cu mici fluctuaţii nesemnificative, în decursul ultimilor 9 ani. Cele mai afectate sunt persoanele în etate (86%), persoanele cu nivel socio-economic scăzut (80%) şi nivel mic de studii (88%), precum şi locuitorii din mediul rural (75%).

• În acest context, menţionăm că majoritatea populaţiei continuă să fie îngrijorată cel mai mult de preţuri (67%) şi sărăcie (57%), ambii indicatori fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Aproape fiecare a doua persoană este îngrijorată de şomaj (47%) şi viitorul copiilor (47%). Este important de menţionat că îngrijorarea faţă de preţuri este pronunţată practic în cadrul tuturor categoriilor de persoane, mai puţin persoanele cu nivel socio-economic înalt. Problema corupţiei deranjează preponderent locuitorii mediului urban, persoanele cu nivel înalt de studii şi nivel socio-economic mediu şi înalt.

• 41% din populaţie este nemulţumită de felul în care trăieşte. Nemulţumirile populaţiei sunt legate, în primul rând, de insuficienţa banilor (82% se declară nu prea mulţumiţi sau deloc mulţumiţi) şi viaţa politică din ţară (81%).

• Puţin mai mult de jumătate din populaţie (56%) susţine că viaţa sa este aproximativ la fel cu cea de acum un an, iar fiecare al patrulea locuitor al ţării o apreciază drept mai proastă. Pe de altă parte, nivelul de optimism cu privire la traiul de peste un an rămâne relativ constant – de 2 ori mai multe persoane (decât numărul celor mulţumiţi în prezent) consideră că vor trăi mai bine peste un an. Optimiştii sunt mai des întâlniţi în mediul rural, în rândul populaţiei tinere, de naţionalitate moldovenească şi cu nivel înalt al veniturilor.

• Barometrul atestă o creştere lentă, dar continuă a utilizatorilor zilnici de Internet – fiecare al treilea respondent. Profilul utilizatorilor obişnuiţi de Internet (zilnic sau 6-7 zile pe săptămână) este următorul: persoană tânără, locuitor al mediului urban, cu nivel înalt de studii.

• Sursa cea mai importantă de informare a populaţiei continuă să fie televiziunea (82%), aceasta fiind şi sursa de informare în care 32% din populaţie au cea mai mare încredere (acest indice însă este în descreştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent). Pentru 32% din populaţie sursa principală de informare este radioul şi doar pentru 18% sursa primară de informare sunt ziarele (în special pentru populaţia cu nivel înalt de studii şi populaţia în etate). Internetul s-a plasat pe locul trei în calitate de sursă principală de informare cu o pondere de 28 la sută (în creştere cu 7% faţă de perioada similară cu 2 ani în urmă), fiind menţionat preponderent de populaţia masculină, locuitorii mediului urban, persoanele tinere (18-29 ani – fiecare al doilea), persoanele cu nivel înalt de studii şi socio-economic. Internetul este plasat pe locul doi în cazul sursei de informare care se bucură de cea mai mare încredere.

• Posturile TV din care se informează preponderent populaţia adultă sunt Moldova 1 (47%) şi Prime TV (44%). Aproape fiecare a patra persoană adultă se informează de la postul Pro TV (22%). Canalele TV recent lansate se bucură de o creştere continuă a audienţei: Jurnal TV (15% faţă de 7% în mai 2010) şi Publika (13% faţă de 1% în mai 2010), plasându-se pe locul 4 şi, respectiv, 5 printre principalele posturi TV de informare.

• Fiecare al treilea cetăţean adult al ţării nu se simte liber să critice conducerea ţării, iar fiecare al doilea nu se simte liber să iasă pe stradă şi să protesteze împotriva deciziilor luate de conducerea ţării. Totuşi, în cazul organizării unor proteste în masă la nivel local împotriva scăderii nivelului de trai sau pentru protecţia drepturilor personale, fiecare al doilea respondent susţine că va participa la acest gen de proteste. Factorii determinanţi pentru protest din partea populaţiei sunt legaţi de criza economică / nivelul scăzut de trai (49%) şi problemele legate de piaţa muncii (41%).

Relaţii externe
• Majoritatea populaţiei consideră că relaţiile Republicii Moldova cu principalii parteneri (România, Rusia, Ucraina, SUA şi UE) sunt bune. Acest nivel de percepţie se menţine stabil în decursul ultimilor 2 ani, cu o mică descreştere în cazul relaţiilor cu România.

• În cazul unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, fiecare al doilea respondent susţine că ar vota pentru, iar 30% - contra. Ponderea persoanelor care sunt împotriva aderării la UE înregistrează o tendinţă de creştere continuă în decursul ultimilor 2 ani – de la 18% în mai 2010 la 30% în mai 2012. În acest context studiul relevă faptul că 18% din populaţia ţării sunt convinşi că UE nu va putea depăşi criza actuală şi se va dezmembra.

• Barometrul a testat şi atitudinea populaţiei cu privire la eventuala aderare la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. 57% din populaţia chestionată se pronunţă pro, în special minorităţile etnice.

• Fiind puşi în situaţia de a alege fie o opţiune, fie alta, respondenţii s-au divizat în două grupuri aproximativ egale: 38% pentru Uniunea Vamală şi 35% pentru Uniunea Europeană (preponderent populaţia tânără, cu nivel înalt de studii şi nivel socio-economic înalt).