Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea Departamentului este să sporească transparența, responsabilitatea, eficiența autorităților publice.
 
PRIORITĂȚILE DEPARTAMENTULUI

Justiție și Drepturile Omului

 

Viziunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

 

Sănătate publică

Misiunea departamentului este să promoveze buna guvernare în sectorul sănătății, să contribuie la sporirea accesului echitabil al populației la servicii de sănătate șI sociale care răspund nevoilor acestora, și să promoveze acțiuni responsabile pentru protecția mediului.

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societății deschise, participatorii și pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituțiilor mass-media din Republica Moldova a standardelor democratice de libertate și independență editorială, diversitate și pluralism, pentru susținerea democrației și consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2018

Reținerea persoanei de către poliție - între legislație și practică

Legislația Republicii Moldova referitoare la drepturile persoanelor arestate sau reținute de poliție este, per ansamblu, în concordanță cu standardele internaționale. Cercetarea „Reținerea persoanei de către poliție” arată însă că rămâne suficient spațiu pentru a îmbunătăți etapa de aplicare în practică a legilor. Spre exemplu, s-a constatat că în momentul reținerii,în multe cazuri, bănuiții sunt informați despre drepturile lor doar după așa-numita „discuție” cu ofițerii de investigație; cererile avocaților de a avea acces la dosar sunt în continuare respinse, iar organele de drept din țara noastră nu dispun de un mecanism clar prin care să asigure exercitarea dreptului la traducere și interpretare.

Autorii studiului menționat și-au propus să analizeze modul în care în R. Moldova sunt asigurate normele care protejează drepturile suspecților reținuți în custodia poliția. Astfel, a fost examinată realizarea în practică a următoarelor drepturi: la informare; la tăcere; la asistență juridică; la interpretare și traducere; la asistență medicală. Pe lângă analiza legislației, pe parcursul elaborării studiului au fost desfășurate aproximativ 200 de ore de observații în incinta unui inspectorat de poliție pe parcursul a 29 de zile.

Concluziile echipei de cercetare arată că legislația națională referitoare la drepturile bănuiților conține suficiente prevederi detaliate referitoare la cerințele, condițiile și temeiurile legale ce pot fi aplicate în procedura de reținere în cazurile penale și contravenționale. Totuși, maniera în care prevederile legii sunt aplicate în practică este, sub mai multe aspecte, insuficientă pentru a asigura o respectare echitabilă și adecvată a drepturilor procesuale.

Deși legile sunt aliniate standardelor internaționale, este necesar de a clarifica rolul ofițerilor de poliție în cadrul reținerii și în contextul obligațiilor acestora față de persoanele bănuite. Analiza a demonstrat că, deseori, ofițerii de poliție nu cunosc cum să procedeze în anumite situații, din cauza lipsei unor îndrumare, sau preferă să aplice niște practici defectuoase stabilite în mod neoficial. În plus, s-a observat că ofițerii de poliție întâmpină dificultăți în a interacționa cu bănuiții agresivi și nu știu cum să se comporte în situații complicate. Mai mult decât atât, încălcarea termenului reținerii este o practică răspândită în rândul polițiștilor. De asemenea, controlul legalității reținerii efectuat de judecătorul de instrucție este ineficient, din cauza practicii judiciare instabile și neunitare.

Una dintre constatările cercetării se referă la îmbunătățirea modului în care organul de poliție oferă bănuitului informațiile despre drepturile acestuia. Deși, potrivit legii, acestea trebuie să fie prezentate imediat după reținere, ofițerii de poiție, de regulă, preferă să le prezinte cât de târziu posibil și, uneori, chiar după prima audiere. Totodată, s-a observat că nici ofițerul de urmărire penală, nici avocatul nu înștiințează bănuitul despre dreptul acestuia la tăcere. Prin urmare, autorii cercetării recomandă introducerea în legislația R. Moldova a conceptului de „Notă privind drepturile”, care ar fi formulată într-un limbaj simplu și accesibil.

În cadrul orelor petrecute în incinta inspectoratului de poliție, s-a observat că, în lipsa unor spații special amenajate pentru discuții confidențiale dintre avocat și client, avocatul oferea consultații clientului în holul instituției, angajații poliției având posibilitatea să intervină sau să asculte discuția. Totodată, unii avocați au avut o atitudine pasivă față de protejarea clienților, punând în pericol dreptul acestora la o asistență profesionistă. Avocații devin însă mai activi în momentul când clientul său are nevoie de asistență medicală de urgență. În majoritatea cazurilor, asistența medicală se oferă în inspectoratul de poliție de către serviciile medicale de urgență.

În ceea ce privește accesul la materialele dosarului, cererile avocaților sunt, de regulă, respinse din cauza principiului confidențialității urmăririi penale. Însă, potrivit modificărilor legislative recente, avocații au acces la materialele care confirmă temeiurile de aplicare a arestării preventive.

Potrivit studiului „Reținerea persoanei de către poliție”, autoritățile nu dispun de o procedură clară care să asigure exercitarea dreptului la traducere și interpretare. Inspectoratele de poliție nu au un buget planificat care să acopere costurile de angajare a traducătorilor și interpreților autorizați. Prin urmare, ofițerii de urmărire penală sunt nevoiți să se adreseze după asistență la prieteni sau cunoscuți, sau să traducă singuri, deși legea interzice acest lucru.

Autorii încheie cercetarea cu mai multe recomandări adresate Guvernului și Parlamentului, Ministerului Afacerilor Interne, Uniunii Avocaților și Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat.

„Reținerea persoanei de către poliție. Concluziile unei cercetări”, publicată și în limba engleză, a fost elaborată de Programul de Drept al Fundației Soros-Moldova. Publicația reprezintă o iniţiativă regională promovată în cadrul Reţelei Reformatorilor de Asistenţă Juridică (LARN) şi este realizată concomitent în Georgia, Ucraina şi Moldova, având la bază rezultatele iniţiativei similare implementate cu succes în Anglia, Ţara Galilor, Scoţia, Franţa şi Olanda.