Negocierile de aderare: Care este gradul de pregătire a Moldovei pentru transpunerea Capitolului 15 „Energie” din acquis-ul comunitar? (2)

Introducere

În anul 2025, procesele de negocieri privind aderarea Republicii Moldova la UE au înregistrat progrese semnificative, cele de bază fiind prezentate mai jos.

În primul rând, vom evidenția aprobarea pe 28 mai 2025 a Hotărârii Guvernului nr.306/2025 cu privire la aprobarea Programului național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029 (în continuare Programul național de aderare 2025-2029), care servește drept o bază solidă pentru guvern în urmărirea vectorului european și armonizarea cu acquis-ul comunitar. Acest document prevede transpunerea în legislația națională a peste 3000 de acte UE, prin intermediul a 1791 de măsuri legislative și 1088 de acțiuni de implementare.

Din ultimele evoluții legate de parcursul european al țării noastre, vom puncta, în mod deosebit, aprobarea pe data de 7 mai 2025 a Hotărârii Guvernului nr.260/2025 cu privire la aprobarea Agendei de reforme aferente Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027 (în continuare – Agenda de reforme 2025-2027), care are la bază mecanismul Moldova Reform and Growth Facility în valoare totală de 1,9 miliarde euro.

Tabelul nr.1. Reformele și măsurile pentru Domeniul de politici 6: Energia, prezentate în Agenda de reforme 2025-2027

Sursă: Hotărârea Guvernului nr.260/2025 cu privire la aprobarea Agendei de reforme aferente Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027

Pe 5 iulie 2025, pentru prima dată, Republica Moldova a găzduit Summitul Republica Moldova–Uniunea Europeană, un moment istoric care reconfirmă sprijinul politic și financiar al Uniunii Europene. Liderii instituțiilor UE și ai Republicii Moldova au discutat despre procesul de aderare, dialogul politic și reformele realizate, creșterea economică și cooperarea sectorială, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea rezilienței. Iar pe 10 septembrie 2025, la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat rezoluția de sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Pe 22 septembrie 2025, la Bruxelles, Republica Moldova a încheiat procesul de screening bilateral: 15 luni de analiză a legislației naționale în raport cu cea europeană și peste 100 000 de pagini de legislație analizate de experții din instituțiile noastre publice. Este de notat că screening-ul bilateral pentru Capitolul 15 „Energie” a avut loc în iulie, curent. Sesiunile de screening bilateral s-au desfășurat în perioada iulie 2024 – septembrie 2025, la Chișinău, Luxembourg și Bruxelles.

Tot pe 22 septembrie, Biroul pentru Integrare Europeană a organizat, la Chișinău, consultări publice privind proiectul Pozițiilor de negociere pentru grupurile de capitole din Clusterul III – Competitivitate și creștere incluzivă, Clusterul IV – Agenda verde și conectivitate sustenabilă și Clusterul V – Resurse naturale, agricultură și coeziune. În următoarele zile aceste documente au fost aprobate de către comisiile parlamentare din Parlamentul Republicii Moldova.

Menționăm că poziția de negocieri este documentul-cheie prin care Republica Moldova detaliază modul și termenele pe care și le propun autoritățile pentru a adopta și implementa normele și standardele europene de care se conduc toate statele membre ale UE. De progresul înregistrat pe fiecare capitol va depinde ritmul în care vor decurge negocierile de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Pe 14 octombrie 2025, aflată la Bruxelles, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a participat la Reuniunea Grupului de lucru pentru extindere și țările care negociază aderarea la UE (COELA).

Reieșind din cele expuse mai sus, următorii pași în procesul de integrare europeană a țării noastre sunt deschiderea negocierilor pentru Clusterul 1 „Valori fundamentale” și consultarea proiectelor Pozițiilor de negociere pentru toate 6 clustere (33 capitole) cu Comisia Europeană.

Obiectivul articolului în cauză este evaluarea gradului de pregătire a Republicii Moldova pentru transpunerea Capitolului 15 „Energie” din Clusterul IV „Agenda verde și conectivitatea sustenabilă” al acquis-ului comunitar în conformitate cu Programul național de aderare 2025-2029.

Context

Domeniul energetic este unul relativ nou de asistență în portofoliul Fundației Soros Moldova. În perioada 2024-2025, Fundația a acordat suport Ministerului Energiei și Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) prin implementarea proiectului „Asistență tehnică autorităților de stat în domeniul Integrării Europene și al elaborării politicilor”, în parteneriat cu Centrul de Informații Universitare:. 

1.Gaze naturale. În urma definitivării și validării Conceptului privind gestionarea rețelelor de gaze naturale din proprietatea persoanelor terțe și fără proprietar, Fundația a susținut elaborarea proiectului cadrului legal aferent, după cum urmează:

• proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale
• proiectul Hotărârii de Guvern (HG) privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 828/2013 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la evaluarea rețelelor de gaze naturale, proprietate publică
• proiectul HG pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1276/2000 cu privire la crearea Unității consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii (UCIPE)
• HG nr.517/2025 cu privire la abrogarea unor hotărâri ale Guvernului (cinci Hotărâri de Guvern caduce în domeniul gazelor naturale)
• proiectul Ordinului Ministerului Energiei cu privire la inventarierea rețelelor de gaze naturale proprietate publică, din proprietatea terților și a celor fără proprietar în cadrul proiectului-pilot și Anexei referitoare la Regulamentul privind inventarierea rețelelor de gaze naturale proprietate publică, din proprietatea terților și celor fără proprietar în cadrul proiectului pilot
• proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind elaborarea hărții digitale a infrastructurii de gaze naturale în cadrul proiectului pilot
• proiectul amendamentului NCM A.06.02:2015 Executarea lucrărilor geodezice în construcții.

Aceste proiecte de acte normative urmează să fie puse în consultări publice și promovate spre adoptare de către Guvern și Parlament.

Din alte documente pregătite vom menționa Foaia de parcurs pentru implementarea proiectului pilot privind îmbunătățirea gestionării rețelelor de gaze naturale din proprietatea persoanelor terțe și fără proprietar. Astfel, Ministerul Energiei, urmare a elaborării Conceptului sus-menționat, a înaintat Guvernului propunerile de administrare propuse, iar pentru a defini eficiența formelor propuse, s-a decis promovarea unui proiect pilot, care va stabili cele mai viabile soluții aplicabile în raport cu infrastructura de gaze naturale din Republica Moldova. În baza experienței acumulată în proiectul pilot, activitățile urmează a fi extinse la scară națională.

Pe 28 august 2025, Centrul de Informații Universitare, cu asistența Fundației, a organizat un eveniment final cu Ministerul Energiei, unde au fost prezentate și discutate activ de către părțile implicate Conceptul de gestionare a rețelelor de gaze naturale deținute de terțe părți și fără proprietari, precum și proiectul cadrului legal aferent acestuia.

2.Energie electrică produsă în cogenerare. În scopul adoptării metodologiei de calcul pentru stabilirea cantităților de energie electrică produse în cogenerare de eficiență înaltă și revizuirii valorilor de referință armonizate ale eficienței pentru producerea separată de energie electrică și termică, Centrul de Informații Universitare, cu asistența Fundației, a acordat expertiză pentru elaborarea HG nr.197/2025 cu privire la aprobarea Metodologiei pentru stabilirea cantităților de energie electrică produse în cogenerare de înaltă eficiență în vederea certificării prin garanții de origine. Astfel, activitatea respectivă a fost finalizată cu succes.

3. Transport rutier nepoluant în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute. În vederea transpunerii Directivei 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute, Centrul de Informații Universitare a acordat sprijin la elaborarea proiectului de lege privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute și setului de documente adiacente (Notă de fundamentare, Tabel de concordanță, Sinteza propunerilor la proiectul de Lege etc.), care au fost validate cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului și Ministerul Finanțelor și expediate spre consultare la Comisia Europeană. Ulterior acest proiect de lege urmează a fi pus în consultări publice și promovat pentru adoptare de către Guvern și Parlament.

4. Măsuri de eficiență energetică. Începând cu 1 februarie 2024, Fundația Soros Moldova a lansat implementarea proiectului „Parteneriate locale pentru eficiență energetică în servicii sociale”, în parteneriat cu IP Keystone Moldova și A.O. „Fondul de Inovații Sociale din Moldova” (FISM), finanțat de UE și cofinanțat de Fundație. Scopul proiectului este împuternicirea organizațiilor societății civile din domeniul social să devină piloni puternici în dialogul de politică socială și în consolidarea comunității incluzive pentru grupurile vulnerabile.

În aprilie 2025, în cadrului proiectului vizat, au fost acordate 35 de granturi organizațiilor societății civile, în valoare totală de 3 milioane de euro, pentru eficientizarea energetică a clădirilor în care se prestează serviciile sociale, precum și activități de mobilizare comunitară. Beneficiarii vor izola termic pereții și acoperișurile, vor moderniza sistemele de încălzire, vor înlocui ferestre și uși, vor instala sisteme fotovoltaice și becuri LED eficiente energetic, pentru optimizarea consumului de resurse. De aceste îmbunătățiri vor beneficia centre pentru femei și copii în situații de risc, centre pentru vârstnici, instituții care prestează servicii pentru persoane cu dizabilități și alte organizații care furnizează servicii sociale pentru grupuri vulnerabile din întreaga țară.

Evaluarea transpunerii Capitolului 15 din acquis-ul comunitar de către Guvernul Republicii Moldova

Conform prevederilor Capitolului 15, obiectivele politicii energetice ale UE includ îmbunătățirea competitivității, securitatea aprovizionării cu energie și protecția mediului. Acquis-ul energetic constă din reguli și politici, în special în ceea ce privește concurența și ajutoarele de stat (inclusiv în sectorul cărbunelui), piața internă a energiei (deschiderea piețelor de energie electrică și gaze, promovarea surselor de energie regenerabilă), eficiență energetică, energia nucleară și securitatea nucleară, precum și protecția împotriva radiațiilor.

Statutul privind transpunerea cerințelor Capitolului 15 și armonizarea cu legislația europeană în domeniul energetic, pentru perioada ianuarie-octombrie 2025, este prezentat în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2. Statutul privind transpunerea Capitolului 15 „Energie” în conformitate cu Programul național de aderare 2025-2029

Sursă: Programul național de aderare 2025-2029și evaluările autoarei articolului.

Pe lângă transpunerea și aprobarea cadrului normativ, este important de menționat despre  implementarea a două proiecte investiționale de dezvoltare a sistemului electroenergetic de importanță majoră ce vor asigura sporirea capacității și îmbunătățirea fiabilității sistemului de transport al energiei electrice, precum și integrarea în piața energetică a UE, și anume:

• Construcția liniei electrice aeriene 400 kV pe direcția Vulcănești-Chișinău (termen – decembrie 2025, costul total – 61 mil. Euro (dintre care circa 27 de milioane de euro pentru construcția liniei), finanțare de la Grupul Băncii Mondiale). În anul 2023 această linie  a fost declarată proiect de utilitate publică și de interes național. Lucrările de construcție a LEA Vulcănești-Chișinău au început efectiv în aprilie 2024. La momentul publicării articolului, conform informației de la Ministerul Energiei, lucrările la linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău sunt finalizate în proporție de 90%, iar proiectul urmează să fie pus în funcțiune până la sfârșitul anului. Au fost instalați aproximativ 128 de kilometri de conductori, toate fundațiile pentru piloni sunt finalizate, iar mai puțin de 40 de piloni mai trebuie asamblați și ridicați. Odată finalizată, linia de 400 kV va permite Republicii Moldova să importe peste 50% din energia necesară direct din România, eliminând vulnerabilitatea creată de actuala rută care trece prin regiunea transnistreană.
• Construcția liniei electrice aeriene 400 kV Strășeni-Gutinaș (termen – anul 2032, costul total – 130 milioane de dolari SUA, finanțare de la Guvernul SUA, aprobată în septembrie 2025). Aceasta va avea o lungime de 190 km și va conecta direct Republica Moldova de România și de rețeaua europeană. Traseul va traversa 25 de localități din raioanele Strășeni, Călărași, Nisporeni și Hîncești. Interconexiunea vizată va contribui la asigurarea rezilienței energetice a țării noastre și, de asemenea, va asigura importul energiei electrice din România.

Una din acțiunile cruciale din Capitolul 15 este adoptarea proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei Energetice a Republicii Moldova 2050, care, la moment, se află în consultări publice. Menționăm că documentul urmează să fie aprobat de Guvern la sfârșitul anului 2025.  

Strategia Energetică a Republicii Moldova până în anul 2050 urmărește să asigure tranziția către un sistem energetic sigur, durabil, eficient și competitiv. Proiectul aduce o serie de elemente de noutate esențiale, care diferențiază această viziune de strategiile anterioare. Potrivit documentului, ponderea energiei electrice produse din surse fără emisii de carbon urmează să atingă 85% din totalul producerii locale în 2050, iar circa 90% din necesarul național de energie electrică va fi asigurat din surse interne regenerabile – solară, eoliană, biomasă și cogenerare de înaltă eficiență.

În conformitate cu viziunea privind dezvoltarea domeniul energetic, Strategia stabilește opt obiective generale, după cum urmează:

1. Creșterea securității aprovizionării cu energie și resurse energetice.
2. Dezvoltarea unor piețe energetice competitive, transparente si integrate în piața unică a Uniunii Europene.
3. Implementarea principiului „eficiența energetică înainte de toate” în toate sectoarele economiei și consumului de energie.
4. Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic prin decarbonizare si tranziție către surse regenerabile.
5. Asigurarea unui acces echitabil si durabil la energie la prețuri accesibile pentru toți consumatorii.
6. Accelerarea digitalizării infrastructurii si proceselor din sectorul energetic.
7. Stimularea cercetării, inovării si dezvoltării in domeniul energetic.
8. Integrarea sectorului de transporturi electrice în planificarea energetică națională.

Pentru realizarea strategiei sunt estimate investiții de 43 de miliarde de euro în capacități noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, renovarea clădirilor și trecerea la încălzire electrică durabilă, decarbonizarea și modernizarea încălzirii centralizate, pentru electrificare și infrastructură verde în sectorul transporturilor, dar și pentru eficiență energetică, digitalizare, hidrogen, stocare și cercetare-dezvoltare.

Atingerea obiectivelor propuse ar rezulta în economii de peste 4 miliarde de euro din reducerea consumului de gaze naturale, o scădere cu 30% a costurilor de operare și mentenanță și economii anuale estimate la 355 milioane euro în 2030 și peste 1 miliard euro în 2050. Totodată modelările economice indică faptul că tranziția energetică și implementarea strategiei vor contribui la o creștere suplimentară anuală a PIB-ului de circa 2%.

În final, vom evidenția că, în septembrie 2025, Republica Moldova a fost prezentată drept o istorie de succes în domeniul energetic într-un articol publicat de POLITICO. Cu titlul „Energy as a sovereignty project: Moldova’s road from crisis to Europe” („Energia ca proiect de suveranitate: drumul Republicii Moldova de la criză la Europa”) materialul descrie modul în care țara noastră a transformat una dintre cele mai mari crize energetice într-un proiect de independență, reziliență și integrare europeană.

Concluzii

Generalizând cele expuse în articol, Fundația Soros Moldova vine cu câteva constatări și concluzii de bază:

1. În esența sa, Capitolul 15 „Energie” din acquis-ul comunitar conține prevederi ce țin de securitatea aprovizionării cu energie, dezvoltarea pieței interne a energiei, promovarea surselor de energie regenerabilă și a eficienței energetice.
2. În perioada ianuarie-octombrie 2025, conform prevederilor Capitolului 15 din Programul național de aderare 2025-2029, au fost realizate 34 de acțiuni din total 79 acțiuni (43%), ceea ce, în opinia Fundației, reprezintă un rezultat remarcabil într-o perioadă relativ scurtă de timp. Pentru anul 2025 mai rămâne de transpus și aprobat 9 acte normative. Este de notat că, multe acțiuni pentru Capitolul 15 sunt planificate pentru realizare în anul 2026, iar pentru anul 2027 sunt preconizate doar 2 acțiuni. Aceasta ne vorbește despre faptul că practic toate actele UE din capitolul vizat vor fi transpuse de Guvern în perioada 2025-2026.
3. În anul 2023, în rezultatul creării Ministerului Energiei, Republica Moldova a făcut progrese spectaculoase în ce privește transpunerea Capitolului 15. Atenția autorității trebuie îndreptată în continuare către armonizarea legislației, reformele structurale în sectorul energetic și consolidarea capacităților instituționale.
4. Implementarea proiectelor investiționale de construcție a interconexiunilor electrice cu România este crucială în contextul asigurării securității energetice a Republicii Moldova, având în vedere tendințele din sectorul energetic și recunoscând contextul geopolitic dificil.
5. Fundația Soros Moldova salută elaborarea și consultările Strategiei Energetice a Republicii Moldova pentru perioada 2025-2050 ce conține paradigma, obiectivele și direcțiile principale de dezvoltare a sectorului în parcursul său european pe termen lung de timp.
6. Ținând cont de colaborarea de succes în perioada 2023-2025, Fundația este deschisă să acorde în continuare asistență Ministerului Energiei conform prevederilor sub-obiectivului 2.4. „Consolidarea rezilienței energetice și măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice” din Strategia Fundației Soros Moldova pentru perioada 2025-2027.
7. În rezultatul racordării politicilor naționale la legislația UE, sectorul energetic va deveni, în perspectivă, mai sustenabil, competitiv și rezilient la crize. Pe termen lung, ca impact de la deschiderea negocierilor de aderare la UE și transpunerea Capitolului 15, în Republica Moldova se așteaptă tranziția promptă spre direcția de dezvoltare a sectorului energetic bazată pe decarbonizare, digitalizare și, nu în ultimul rând, inovare inclusiv în baza mecanismului Sandbox.

Acest articol a fost elaborat de către Fundația Soros Moldova și face parte dintr-o serie de articole dedicate subiectului reformelor legate de Integrare Europeană și evaluare a gradului de pregătire a Republicii Moldova pentru transpunerea celor 33 capitole din acquis-ul comunitar.