Negocierile de aderare: Care este gradul de pregătire a Moldovei pentru transpunerea Capitolului 19 „Politica socială și ocuparea forței de muncă” din acquis-ul comunitar?

Introducere

În contextul integrării europene, care a avansat considerabil în Republica Moldova în ultimii ani, în perioada februarie-mai 2024, Biroul pentru Integrare Europeană, creat recent ca subdiviziune în cadrul Cancelariei de Stat, în comun cu autoritățile și instituțiile de stat și cu suportul Comisiei Europene a fost implicat în procesul de screening (examinarea analitică) explicativ pentru toate cele 33 de capitole din acquis-ul UE.

Este de menționat că prima Conferință Interguvernamentală Moldova-UE a avut loc pe 25 iunie, curent, o zi istorică pentru țara noastră, la care au fost oficial lansate negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ambasadorii țărilor membre pe lângă UE au agreat, de principiu, cadrul de negociere. Urmează etapa de screening bilateral, care va dura 12-18 luni.

Pentru etapa de screening bilateral pentru Capitolul 19 „Politica socială și ocuparea forței de muncă”, care va avea loc în a doua jumătate a anului 2024, partea moldovenească va elabora o prezentare detaliată a cadrului normativ și instituțional național în domeniile social și al muncii, în comparație cu acquis-ul UE. Prezentarea va conține compartimentele:

1. Pilonul European al drepturilor sociale
2. Codul Muncii
3. Condiții de muncă
4. Timpul de muncă
5. Condiții și timp de muncă (transport si pescuit)
6. Detașarea lucrătorilor
7. Sănătatea și securitatea în muncă
8. Riscuri specifice (agenți biologici și fizici)
9. Riscuri specifice (agenți chimici, biologici și fizici)
10. Aspecte instituționale
11. Dialogul social
12. Politici de ocupare a forței de muncă
13. Protecția și incluziunea socială
14. Non-discriminarea în ocupare și politica socială
15. Egalitate între bărbați și femei în ocupare și politica socială
16. Fondul European Social
17. Mecanisme anti-corupție.

În aceiași ordine de idei, în scopul facilitării, ordonării și uniformizării activităților legate de integrare Europeană, Fundația Soros Moldova salută aprobarea Hotărârii de Guvern nr.829/2023 cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027 (în continuare Planul de acțiuni de aderare 2024-2027), care servește drept o bază solidă pentru Executiv în urmărirea vectorului european și realizarea proceselor aferente.

Obiectivul articolului în cauză este evaluarea gradului de pregătire a Republicii Moldova și identificarea pașilor următori pentru transpunerea Capitolului 19 „Politica socială și ocuparea forței de muncă” din acquis-ul comunitar doar pe partea de Muncă.

Context

Actualmente, piața muncii din Republica Moldova are mai multe probleme probleme sistemice: cel mai jos nivel de ocupare a forței de muncă în regiune, gradul înalt al muncii informale și economiei tenebre, o pondere mare a populației economic inactive, necorespunderea între cerințele pieței muncii și oferta educațională, utilizarea neeficientă a măsurilor și serviciilor de ocupare a forței de muncă, conformarea joasă la prevederile legislației muncii, securitatea și sănătatea în muncă precară cu o rată înaltă a accidentelor de muncă.

Fundația Soros Moldova a propus consolidarea capacității Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Inspectoratului de Stat al Muncii de a promova politici adecvate ce vor contribui la reformarea și eficientizarea pieței muncii prin combaterea economiei informale și sprijinirea promovării politicilor active pe piața muncii, cu preluarea celor mai bune practici din UE. Aceste activități vor continua și în anul 2024.

În acest sens, Fundația, cu suportul Expert-Grup, în perioada 2022-2023, a acordat asistență complexă la elaborarea reformei Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Conceptul de reformă a fost prezentat public pe 2 mai 2023 și, ulterior, a stat la baza modificărilor efectuate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale la:

•  Legea nr.105/2018 cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurare de șomaj și anume introducerea prevederilor noi ce țin de activarea forței de muncă, adoptate de Parlament la 26 octombrie 2023, și
• Hotărârea Guvernului nr.1276/2018 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă, adoptate de Guvern la 24 ianuarie 2024.

Scopul urmărit și impactul principal al acestor amendamente este sporirea numărului persoanelor, inclusiv cu statut de șomer, încadrați în câmpul muncii, capabili să-și crească veniturile și să-și îmbunătățească nivelul de trai.  .

De asemenea, a avut loc dezvoltarea și pilotarea metodologiei de evaluare a indicatorilor de performanță a subdiviziunilor teritoriale de ocupare a forței de muncă în semestrul I 2023, care a fost prezentată la data de 14.08.2023 reprezentanților Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Conform metodologiei respective, ulterior, a fost pregătită și Nota „Performanța subdiviziunilor ANOFM: 2023 și semestrul 2”.

Inspectoratul de Stat al Muncii a beneficiat de suportul Expert-Grup și asistența financiară a Fundației Soros Moldova pentru elaborarea Conceptului de reformă a instituției, care a fost prezentat partenerilor de dezvoltare și a ajutat la demararea procesului complex de restructurare a instituției.

Cu asistența Expert-Grup, Inspectoratul de Stat al Muncii a creat Departamentului de complianță și comunicare cu businessul prin organizarea unui focus grup cu mai mulți inspectori pentru a identifica cele mai frecvente provocări și probleme care intervin în comunicarea Inspectoratului cu sectorul privat. Pe lângă aceasta, a fost elaborată o Notă conceptuală privind implementarea unei abordări holistice asupra activităților asociate controlului respectării legislației muncii în baza parteneriatului cu sectorul privat.

În același context, a fost pregătit Studiul Reforma Inspectoratului de Stat al Muncii: cadrul de monitorizare și evaluare a performanțelor, care va servi drept bază pentru definirea indicatorilor cantitativi și calitativi ai activității instituției și lansarea sistemului vizat în anul 2024.

Din acțiuni de expertiză pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale vom menționa:

• Elaborarea Conceptului „fluturașelor salariale” cu scopul informării angajaților privind salariile oficiale și taxele plătite.
• Elaborarea Conceptului de vouchere pentru servicii de formare profesională a șomerilor.
• Asistență la elaborarea proiectului de lege pentru implementarea Mecanismului Automatizat de Subvenționare a Creșterilor Salariale (MASC).
• Pregătirea documentelor de politici privind măsurile fiscale pentru a stimula angajatorii să acopere costurile de transport ale angajaților și, respectiv, privind măsurile fiscale pentru a stimula angajarea tinerilor, în baza practicilor internaționale.

Pentru a analiza progresele în derularea reformelor în domeniul pieței muncii, precum și provocările și pașii următori, la 20 noiembrie 2023 Fundația Soros Moldova a organizat dezbaterile neformale, cu participarea lui Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, și părților interesate din administrația publică, sectorul asociativ, asociații de business, mediul academic, mass-media.

Sistematizând cele expuse, principalele rezultate aleFundației Soros Moldova în ce privește reforma pieței muncii, pe parcursul ultimilor doi ani, sunt: (i) perfecționarea cadrului instituțional în domeniul muncii în conformitate cu cele mai bune practici europene, (ii) implementarea mai calitativă a politicilor în domeniul muncii, (iii) contribuția la soluționarea problemelor sistemice pe piața muncii din țara noastră.

Evaluarea transpunerii de către Guvernul Republicii Moldova a capitolului 19 din acquis-ul comunitar

Conform prevederilor Capitolului 19, acquis-ul în domeniul social include standardele minime în domeniile dreptului muncii, egalității, sănătății și securității în muncă și anti-discriminare. Statele membre participă la dialogul social la nivel european și la procesele politice ale UE în domeniile politicii de ocupare a forței de muncă, incluziunii sociale și protecției sociale. Fondul Social European este principalul instrument financiar prin care UE sprijină punerea în aplicare a strategiei sale de ocupare a forței de muncă și contribuie la eforturile de incluziune socială.

Fiecare stat membru al UE sau cu statut de țară-candidat a trebuit să își seteze un proces comprehensiv și bine definit pentru a transpune Capitolul 19.

Experiența de transpunere a Capitolului 19 din acquis-ul UE

Sursă: sistematizat de autor în baza Rapoartelor Comisiei Europene.

Pentru țările-membre UE autoarea articolului a efectuat analiza pentru Capitolul 13 „Politica socială și de ocupare a forței de muncă” din acquis-ul UE (versiunea precedentă – extinderea nr.5). În extinderea nr.6 a acquis-lui UE acest capitol are nr.19.

Subliniem că pentru transpunerea Capitolului 19 în țara noastră este responsabil, în mod prioritar, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cu implicarea: Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspectoratului de Stat al Muncii, Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, alte autorități și instituții de stat relevante.

La situația din iunie 2024, în vederea transpunerii cerințelor Capitolului 19 și armonizării cu legislația europeană în domeniul muncii, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în comun cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspectoratul de Stat al Muncii și societatea civilă, a implementat  acțiunile:

• Armonizarea cu acquis-ul UE:
  • pe 21 februarie 2024 Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru modificarea Codului muncii nr. 154/2003 și Codului Contravențional nr. 218/2008, care asigură armonizarea cadrului normativ național cu standardele UE și internaționale în domeniul muncii. Modificările la Codul Muncii se axează în special pe trei direcții importante: (i) diminuarea fenomenului de exploatare prin muncă a copiilor; (ii) oferirea flexibilității normative de organizare a muncii pentru unele categorii de salariați; (iii) introducerea unui nou tip de concediul social neplătit.
    Prevederile proiectului vor contribui, în particular, la diminuarea fenomenului de exploatare prin muncă a copiilor, prin definirea muncilor ușoare și stabilirea exhaustivă că persoanele fizice la împlinirea vârstei de 15 ani pot fi angajate în câmpul muncii doar pentru exercitarea unor astfel de munci, în condiții specifice stabilite de către Guvern. Noile modificări vor contribui la rezultate pozitive în ceea ce privește eliminarea formelor grave de exploatare prin muncă a copiilor și creșterea nivelului de protecție a acestora.
    Proiectul promovează norme de îmbunătățire a proceselor de organizare a muncii în schimburi, oferirea oportunităților mai mari de angajare în câmpul muncii și asigurării unei flexibilități normative privind munca femeilor gravide, femeilor care au născut de curând și a celor care alăptează.
    Proiectul propune completarea Codului muncii cu un articol nou, care prevede că salariații vor putea beneficia de un concediu neplătit cu o durată de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic pentru îngrijirea unei persoane care locuiește în aceeași locuință cu salariatul.
    Normele propuse corelează cu prevederile Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru și Directivei (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului.
  • prin Legea nr.202/2023 pentru modificarea Legii securității și sănătății în muncă nr.186/2008, legea respectivă s-a completat cu clauza de armonizare cu următorul cuprins: „Prezenta lege transpune Directiva Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (89/391/CEE),  publicată în Jurnalul Oficial L 183 din 29 iunie 1989, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a anumitor acte care fac obiectul procedurii prevăzute la articolul 251 din tratat în ceea ce privește procedura de reglementare cu control.”
  • pe 26 iunie 2024 la inițiativa Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Hotărârea Guvernului cu privire la proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind participarea țării noastre la componenta Ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) a Fondului Social European Plus (FSE+). Prin participarea la programul EaSI, Republica Moldova va beneficia de sprijin financiar și tehnic pentru implementarea politicilor de ocupare a forței de muncă, incluziune socială și reducere a sărăciei. Acordul a fost semnat la Bruxelles pe 21 mai 2024 de către Ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu și Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale din cadrul Comisiei Europene, Nicolas Schmit. Acest acord, care se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2024, este esențial pentru politica de integrare europeană a Republicii Moldova. Acordul va intra în vigoare după notificarea reciprocă a finalizării procedurilor interne necesare de către ambele părți și este încheiat pe durată nedeterminată.

• Alte acțiuni:
  • reieșind din recomandările Conceptului de reformă a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, pregătit de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în comun cu Expert-Grup și cu asistența financiară a Fundației Soros Moldova, cu suportul unui expert contractat de minister au fost elaborate profilurile pieței muncii per raion.
  • ținând cont de recomandările Conceptului de reformă a Inspectoratului de Stat al Muncii, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în comun cu Expert-Grup și cu asistența financiară a Fundației Soros Moldova, a pregătit și pus în aplicare Conceptul cu privire la comunicarea și interacțiunea instituțională a Inspectoratului, a inspectorilor de muncă cu angajatorii și salariații pentru a îmbunătăți eficacitatea activității Inspectoratului vizat.
  • cu suportul partenerilor sociali au fost eficientizate procesele aferente ședințelor Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. Această platformă a fost operaționalizată și a devenit mai vizibilă pentru părțile interesate din domeniu.
  • Ministerul Muncii și Protecției Sociale a activizat procesul de dialog social și de consolidare a capacităților de negociere a partenerilor sociali la nivel național, de ramură, teritorial și la nivel de unitate.

Totuși, în urma analizei acțiunilor, prevăzute în Capitolul 19 din Planul de acțiuni de aderare 2024-2027 și, respectiv, în Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anul 2024, la capitolul transpunerii acquis-lui UE Ministerul Muncii și Protecției Sociale mai are încă de lucrat.

Lista actelor ce urmează a fi transpuse conform capitolului 19 din acquis-ul UE în perioada 2024-2026

Sursă: prezentarea pentru screening bilateral, elaborată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pentru Comisia Europeană.

Fundația Soros Moldova apreciază pozitiv conținutul Capitolului 19 din Planul de acțiuni de aderare 2024-2027. Ținând cont de ponderea înaltă a economiei informale în țara noastră, salutăm, în special, elaborarea și aprobarea Programului național pentru combaterea muncii nedeclarate 2024-2027 și a Planului de acțiuni pentru abordarea problemelor identificate în cadrul Programului. Acest document de politici publice trebuie să asigure respectarea drepturilor omului din perspectiva luptei cu munca neformală, dat fiind faptul că economia tenebră rezultă într-o protecție socială joasă a persoanelor din grupurile defavorizate ale societății.

Totodată, vom menționa că, în prezent, documentul de politici publice de bază în domeniul muncii este Hotărârea Guvernului nr. 785/2022 cu privire la aprobarea Programului național pentru ocuparea forței de muncă pe anii 2022-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia.

Obiectivul general al acestui Program național este creșterea participării forței de muncă și stimularea ocupării productive și a muncii decente pentru toți. Cele patru obiective specifice ale Programului sunt:

• Sporirea ratei de participare a femeilor cu vârsta de 25-34 de ani de la 44% în anul 2021 până la 48% în anul 2026 (+4%) și a ratei de ocupare a femeilor cu vârsta de 25-34 de ani de la 43,2% în anul 2021 până la 47,2% (+4 %) în anul 2026.
• Obiectivul specific 2. Reducerea ocupării informale de la 22,9 % în anul 2021 până la 19 % (-3,9 %) în anul 2026.
• Obiectivul specific 3. Creșterea ratei de ocupare a persoanelor cu dizabilități de la 13,5 % în anul 2021 până la 17,5 % (+4 %) în anul 2026.
• Obiectivul specific 4. Consolidarea capacităților instituționale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, eficientizarea finanțării și digitalizarea serviciilor și măsurilor de ocupare, precum și creșterea finanțării pentru politica de măsuri active până în anul 2026.

Analiza deficiențelor și constrângerilor în transpunerea Capitolului 19

Pentru identificarea deficiențelor și constrângerilor pe care le întâmpină Guvernul Republicii Moldova în transpunerea Capitolului 19, este important să evaluăm obiectiv situația în domeniul ocupării forței de muncă.

Dinamica indicatorilor forței de muncă în Republica Moldova

Sursă: Forța de muncă: ocuparea și șomajul în anul 2023 (gov.md)

Analizând tabelul de mai sus, conchidem:

• în anul 2023 populația activă a constituit 929,5 mii de persoane, în creștere cu 4,4% față de anul 2022 și cu 1,1 % față de 2019. În general, în ultimii ani numărul populației active nu a variat semnificativ, dar creșterea din 2023 poate fi explicată prin creșterea numărului populației cu vârsta de 15 ani și peste, adică apte de muncă;
• populația ocupată a constituit 886,9 mii de persoane în 2023, în creștere cu 2,9% față de anul 2022 și cu 1,7% comparativ cu anul 2019, cauzele de majorare fiind cele menționate mai sus;
• o tendință îngrijorătoare în 2023 este cea de creștere a numărului de persoane cu ocupații informale de la circa 190 mii în ultimii anii la peste 203 mii de persoane în 2023. Aceasta poate fi explicat inclusiv prin reforma Inspectoratului de Stat al Muncii, derulată anul precedent și lucrul mai intens al instituției în identificarea cazurilor de ocupare informală;
• în același timp, în anul 2023 numărul salariaților a crescut cu 3% față de 2022 și, respectiv, 4% față de 2019, ceea ce se explică prin scăderea numărului de lucrători pe cont propriu;
• în perioada de raportare se atestă și creșterea numărului șomerilor de la circa 28 mii persoane la 42,6 mii persoane în anul 2023, adică de 1,5 ori. Acest lucru poate fi explicat prin derularea reformei Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă [DG1] și lucrul mai activ cu persoanele apte de muncă care nu muncesc, ceea ce a contribuit la creșterea numărului de persoane înregistrate cu statut de șomer;
• în perioada analizată rata șomajului a fost înregistrată în intervalul 3-5%. Vom menționa creșterea acesteia cu 1,5 puncte procentuale în anul 2023 comparativ cu anul 2022 urmare identificării unui număr mai mare de șomeri;
• numărul populației în afara forței de muncă a avut tendințe de scădere la aproximativ 1,1 milioane persoane în 2023 comparativ cu 1,2 milioane în anii precedenți și aceasta se datorează scăderii numărului casnicilor, persoanelor plecate peste hotare la muncă etc.;
• vom sublinia și scăderea drastică a numărului tinerilor din grupul NEET (tineri care nici nu învață, nici nu lucrează): de la 135 mii persoane în 2019 la 91 mii persoane în 2023. Aceasta reprezintă o tendință pozitivă, dar sunt necesare în continuare eforturi din partea autorităților de stat pentru a diminua numărul NEET (tineri care nici nu învață, nici nu lucrează);
• o realizare majoră a Guvernului în 2023 a fost asigurarea creșterii ratei de ocupare a forței de muncă la 43%, cu 3 puncte procentuale mai mult față de anii precedenți. Aceasta poate fi explicat prin impactul reformei Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă asupra pieței muncii, derulate în anul 2023.

Astfel, în anul 2023 piața muncii din Republica Moldova a înregistrat tendințe pozitive exprimate prin creșterea numărului populației active și celei ocupate, diminuarea numărului populației în afara forței de muncă și numărului tinerilor care nici nu învață, nici nu lucrează și, în final, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă.

Aceste tendințe se datorează eforturilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale în derularea reformelor instituționale în cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și Inspectoratului de Stat al Muncii și existenței voinței politice de a schimba spre bine situația pe piața muncii din țara noastră.

Concluzii și recomandări

Generalizând cele expuse mai sus, Fundația Soros Moldova vine cu câteva concluzii și recomandări:

1. În esența sa, Capitolul 19 „Politica socială și ocuparea forței de muncă” din acquis-ul comunitar conține prevederi ce țin de standardele minime în domeniile dreptului muncii, egalității de gen, sănătății și securității în muncă și anti-discriminare.
2. Acțiunile propuse în Capitolul 19 din Planul de acțiuni de aderare 2024-2027 au fost setate de către Guvern conform cerințelor acquis-lui comunitar și concluziilor Comisiei Europene din Raportul privind Pachetul de extindere pentru anul 2023 pentru Republica Moldova din 8 noiembrie 2023.
3. Din 85 de acțiuni, prevăzute în Capitolul 19 din Planul de acțiuni de aderare 2024-2027, 45 de acțiuni sunt stabilite pentru anul 2024, iar celelalte 40 de acțiuni – pentru perioada 2025-2027, ceea ce vorbește despre caracterul strategic al acestui capitol în legislația comunitară și importanța realizării majorității acțiunilor în anul curent.
4. În ultima perioadă Ministerul Muncii și Protecției Sociale a făcut progrese în ce privește transpunerea Capitolului 19, dar este necesar de depus în continuare eforturi pentru transpunerea Directivelor UE în domeniul ocupării forței de muncă.
5. În opinia noastră, implementarea acțiunilor din Capitolul 19 trebuie corelată și cu viziunea și obiectivele strategice stipulate în documentele de politici publice pe termen mediu: (i) Hotărârea Guvernului nr. 785/2022 cu privire la aprobarea Programului național pentru ocuparea forței de muncă pe anii 2022-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia și (ii) Programul național pentru combaterea muncii nedeclarate 2024-2027 și a Planului de acțiuni pentru abordarea problemelor identificate în cadrul Programului, și nu trebuie să fie doar „tehnică” de dragul respectării cerințelor acquis-lui comunitar.
6. Piața muncii din Republica Moldova se confruntă cu probleme sistemice. Conform datelor statistice pentru anul 2023, gradul de ocupare a forței de muncă în țara noastră este de 43% în comparație cu nivelul mediu de 70% în țările UE, numărul de persoane ocupate informal constituie aproximativ 200 mii, iar circa 88,7 mii persoane reprezintă populația economic inactivă.
7. Ca impact al activităților Expert-Grup și Fundației Soros Moldova în domeniul reformei Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă vom evidenția: adoptarea amendamentelor legale ce țin de activarea forței de muncă, precum și sporirea cu 34,3% a numărului de persoane plasate în câmpul muncii urmare reformei în anul 2023, ceea ce a contribuit, în final, la sporirea ratei de ocupare a forței de muncă în Moldova cu 3 puncte procentuale comparativ cu 2022.
8. Parcursul european este un atu și va aduce un beneficiu real pentru piața muncii  din Republica Moldova, deoarece va contribui la ridicarea nivelului de ocupare și calificare a forței de muncă, sporirea potențialului economic și demografic și, în final,  asigurarea dezvoltării durabile a țării noastre.
9. Pe termen lung, ca impact de la deschiderea negocierilor de aderare la UE și armonizarea cu cerințele din Capitolul 19, credem că piața muncii din Republica Moldova are șanse să devină mai rezilientă, incluzivă și competitivă. În acest sens, rolul organizațiilor societății civile este de a acorda toată asistența necesară și a asigura dialogul permanent cu autoritățile și instituțiile statului în vederea realizării acestui deziderat.

***

Acest articol a fost elaborat de către Fundația Soros Moldova și face parte dintr-o serie de articole dedicate subiectului reformelor legate de Integrare Europeană și evaluare a gradului de pregătire a Republicii Moldova pentru transpunerea celor 33 capitole din acquis-ul comunitar.