Prezentarea raportului „Analiza realizării angajamentelor asumate în domeniul sănătății și respectarea procedurilor de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional”

Un raport privind respectarea prevederilor din procesul de transparență decizională în domeniul Sănătății arată că instituțiile din domeniul Sănătății aplică selectiv prevederile legislației care le obligă să se consulte cu societatea civilă atunci când iau decizii care îi vizează pe oameni, nu comunică cu societatea civilă despre cele mai importante schimbări, nu oferă timp suficient pentru consultări, mai degrabă mimând procesul de democrație participativă.

Mai mult, cele mai importante instituții din domeniul Sănătății nu respectă propria agendă stabilită, termenele pentru cele mai așteptate reforme fiind încălcate. În timp ce pandemia COVID și criza de securitate din zonă pot constitui elemente destabilizatoare, raportul constată discrepanțe vizibile dintre obiectivele asumate de autorități și cele realizate de facto, demonstrând astfel o eficiență de guvernare redusă.

De ce democrația participativă este doar pe hârtie în Republica Moldova

De la independența sa, Republica Moldova a reușit să dezvolte un cadru legal cuprinzător care poate asigura și încuraja democrația participativă. Pe hârtie doar. Căci în realitate instituțiile publice, inclusiv cele din domeniul Sănătății, nu sunt interesate să comunice clar și pe înțelesul oamenilor ce reforme intenționează să aplice, cum le va influența oamenilor viața și sănătatea, cum pot formula propuneri pentru îmbunătățirea legislației și cum pot deveni vocali, astfel încât părerea lor să fie auzită.

„În Republica Moldova, democrația participativă care reprezintă, în esență, participarea permanentă a cetățenilor la procesul de luare a deciziilor și nu doar o dată la 4 ani, prin vot, este sub nivelul așteptărilor, în special atunci când autoritățile iau decizii în domeniul sănătății. Actuala funcționare a instrumentelor participative stabilite de legislația privind transparența decizională, consultările publice și dialogurile cu cetățenii, nu oferă mijloace suficiente de a influența procesul decizional, mai cu seamă în politicile de sănătate. Totodată, nu toate organizațiile societății civile din sănătate sunt active politic, sunt vocale și influente, îndeosebi atunci când autoritățile sanitare nu-și îndeplinesc promisiunile. La rândul lor, autoritățile publice nu oferă un mecanism de feedback efectiv pentru a informa chiar și pe cetățenii activi politic cu privire la rezultatele participării lor în procesul decizional, dezamăgindu-i astfel pe aceștia prin faptul că eforturile lor nu au nicio urmare”, se menționează în „Analiza realizării angajamentelor asumate în domeniul sănătății prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2021 și respectarea procedurilor de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional”, publicată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.