Între refugiu și drepturile omului: Centrul de plasament temporar pentru refugiați din Cojușna monitorizat de Avocatul Poporului

Un articol de Cătălina Vudvud Grițco.

În urma conflictului devastator din Ucraina, sute de mii de oameni au fost nevoiți să-și părăsească casele în căutarea unui loc sigur. În luna martie a anului 2022, o fostă școală din satul Cojușna, raionul Strășeni, a devenit „casă” pentru zeci de refugiați, iar în prezent instituția continuă să găzduiască 91 de ucraineni.

În acest Centru, persoanele refugiate au parte de adăpost temporar și resurse esențiale pentru a-și reconstrui viețile.

Asistenta socială a Centrului ne informează că găzduiesc momentan: 16 bărbați, 33 de femei, 42 de copii. Jumătate dintre persoanele refugiate sunt de etnie romă, 14 dintre ei sunt persoane în etate, iar alte 7 persoane refugiate au grade de dizabilitate.

Toți acești oameni și-au strâns viața într-o pungă și au ajuns la Chișinău. Printre ei se numără și trei persoane refugiate cu care am reușit să discutăm.

Tatiana: „Vreau acasă”

Tatiana a plecat din Odesa în luna martie 2022 împreună cu cei patru copii ai săi. Unul dintre ei are grad de invaliditate, iar după câteva luni de plecarea din Ucraina a avut nevoie de o intervenție chirurgicală care a fost efectuată gratuit la Chișinău.

Tatiana spune că se simte foarte bine în centrul de la Cojușna, a primit o cameră pentru toată familia ei, copiii continuă să studieze online, ea are un loc de muncă la Chișinău, dar dorința de a reveni acasă este mistuitoare.

„Sunt foarte mulțumită și recunoscătoare pentru faptul că avem un acoperiș deasupra capului, copilul meu a primit asistență medicală gratuită, noi avem aici trei mese gratuite pe zi, o ducem bine, chiar nu am de ce să mă plâng. E foarte bine, dar… vrem acasă.”

Refugiata susține că mai are nevoie doar de medicamente, pentru copilul ei, care sunt foarte scumpe.
„Chiar dacă lucrez, medicamentele sunt extrem de scumpe. Nu am nevoie de nimic, noi ne descurcăm pe cont propriu și ne purtăm de grijă, dar iată medicamentele de care are nevoie copilul meu sunt foarte costisitoare în Moldova.”

Tatiana

Tatiana susține că nu se simte discriminată, s-a integrat rapid în țara noastră, dar îi lipsește enorm familia rămasă în Ucraina.

Diana: „Unde să mergem dacă se închide Centrul?”

Diana s-a refugiat în Moldova din regiunea Nicolaev, a ajuns la Centrul din Cojușna în urmă cu trei luni împreună cu copilul său de un an și un nou-născut.
„Eu am doi copii mici și am fugit de război. Mă aflu de trei luni în Centru, iar aici împărțim camera cu alte patru persoane refugiate din Ucraina.”

Diana declară că nu duce lipsuri, iar în Centrul de la Cojușna se simte în siguranță. Totodată, susține că îi este frică că acest Centru ar putea să își sisteze activitatea.
„Unde să mergem dacă se închide Centrul? Eu nu pot să mă întorc acasă, casa noastră a fost distrusă. Eu și copii mei nu avem nimic decât această cameră.”

Diana este de etnie romă, aceasta afirmă însă că nu se simte discriminată și că este susținută și vizitată des de voluntarii care îi oferă suport financiar, dar și material.

„Unii romi din Centru se plâng pe discriminare, pe condiții, eu sunt mulțumită de ce am. Nu mi-a zis nimeni nimic rău, nu mă ceartă nimeni, nu intru în conflict cu nimeni, dar romii sunt toți diferiți, eu îmi văd de viața mea și copii mei.”

Diana

Sonia: „Îmi trăiesc bătrânețea fiind refugiată”

Sonia și soțul său, de origine romă, sunt persoane în etate, iar războiul i-a alungat din casa lor din Kiev. Copii cuplului sunt plecați de mulți ani în țări europene, ei însă au decis să se oprească în Moldova pentru că nu le permite sănătate să plece mai departe.
„Noi suntem de etnie romă, dar aici noi toți la fel, noi toți am fugit de război, iar acum îmi trăiesc bătrânețea fiind persoană refugiată. În Centru nu ne lipsește nimic, ne lipsește doar casa, în schimb aici e liniște, e cald și nu murim de foame.”

Sonia și soțul său sunt cazați în Centrul de la Cojușna de peste 10 luni, timp în care au văzut cum vin și pleacă mai multe persoane refugiate.

Avocatul Poporului: „Persoanele refugiate se află într-un risc sporit de vulnerabilitate”

Centrul de cazare de la Cojușna este unul din cele mai mari Centre de acest tip din țară, beneficiarii lui fiind persoane refugiate de diferite etnii și statut social. Totodată, experții de la Oficiul Avocatului Poporului anunță că acest Centru atinge parțial standardele prevăzute de Regulamentul privind cazarea temporară a persoanelor refugiate aprobat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Carolina Cazaciuc, șefa adjunctă a Direcției Gestionare și Investigare a Cererilor Oficiul Avocatului Poporului, explică pentru AGORA că acest Centru oferă cazarea temporară a persoanelor refugiate din Ucraina, iar acest serviciu este oferit de către Stat în contextul garanțiilor prevăzute de Directiva UE privind acordarea protecției temporare, pe care Republica Moldova s-a angajat să le transpună.

„Având în vedere declanșarea conflictului armat în Ucraina, Avocatul Poporului a considerat important monitorizarea situației persoanelor refugiate, ori acestea se află într-un risc sporit de vulnerabilitate. Procesul de monitorizare are drept scop de a analiza per ansamblu, și nu numai, care este impactul gestionării situației persoanelor refugiate de către autoritățile naționale asupra garanțiilor legale, care urmează a fi asigurate acestora prin prisma unei abordări bazate pe drepturile omului.”

Carolina Cazaciuc, șefa adjunctă a Direcției Gestionare și Investigare a Cererilor Oficiul Avocatului Poporului

Cazaciuc enunță că, Avocatul Poporului dispune de mecanisme fiabile de monitorizare, așa cum sunt vizitele de monitorizare în cadrul centrelor de plasament temporar.

„În vederea asigurării unei expertize mai holisitice, vizitele de monitorizare se desfășoară de către reprezentanții Oficiului Avocatului Poporuliui împreună cu membrii Consiliului Consultativ creat temporar pe lângă OAP, întru asigurarea prevenirii oricăror încălcări sau abuzuri admise în privința persoanelor refugiate”, spune Carolina Cazaciuc.

Până la momentul actual, Avocatul Poporului a elaborat și prezentat autorităților locale cinci rapoarte tematice privind respectarea drepturilor persoanelor străine și două rapoarte speciale, care presupun evaluarea accesibilității serviciilor medicale pentru persoanele refugiate.

În cazurile în care se constată abuzuri, care generează încălcări grave a drepturilor omului, Avocatul Poporului expediază avize cu recomandări privind repunerea imediată în drepturi a persoanelor refugiate, monitorizand cu atenție implementarea acestea.