fbpx

Mark Malloch-Brown: Valul de alegeri din 2024, referendumuri despre ce?

Data publicării
luni, 15 ianuarie 2024, ora 11:37

Anul 2023 a fost unul dificil pentru democrație, drepturile omului și societate deschisă, scrie Mark Malloch-Brown, Președintele Fundațiilor pentru o Societate Deschisă (Open Society Foundations). A fost un an în care lumea a părut să scape de sub control într-o măsură și mai mare decât înainte.

Anul 2023, a încheiat cu ceea ce este recunoscut, deja pe scară largă, ca fiind crime de război în desfășurare în Ucraina și Gaza – o pată pe conștiința noastră colectivă, indiferent ce am putea crede despre originile acestor conflicte. Acesta este un proces mult mai amplu și dens întrețesut: o policriză accelerată, inclusiv lovituri de stat și războaie în Africa, creșterea impunității și a numărului de victime civile în războaie la nivel global, inegalitatea persistentă care alimentează diviziunea și polarizarea, cele mai ridicate temperaturi medii înregistrate vreodată și crize economice care planează asupra multor țări cu venituri medii și mici, deja lovite de pandemia COVID-19 și de inflație.

2024’s Wave of Elections: Referenda on What?

Aceasta nu înseamnă că nu au existat și puncte luminoase. În Liban, Iordania, Africa de Est și Brazilia, de exemplu, am văzut cum lideri dinamici ai societății civile, coaliții și inițiative de pe teren, inclusiv beneficiari de granturi și parteneri ai Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, sunt pionieri în abordări noi ale problemelor cu care se confruntă societățile lor.

Pe scena internațională, de asemenea, razele de speranță luminează întunericul. Mia Mottley, prim-ministra a Barbadosului, promovează o schimbare radicală în ceea ce privește finanțarea pentru climă și dezvoltare prin intermediul Inițiativei Bridgetown și prin viitoarea sa președinție a Forumului privind vulnerabilitățile climatice, ambele susținute de noi. În acest an au avut loc schimbări binevenite în mai multe organizații internaționale, printre care Amy Pope, noua directoare generală a Organizației Internaționale pentru Migrație, și Ajay Banga, noul președinte al Băncii Mondiale. De asemenea, în alegeri, s-au înregistrat victorii nu doar pentru autoritarism și populism (cum a fost în Zimbabwe și Olanda), ci și pentru democrație și deschidere (gândiți-vă la Guatemala sau Polonia).

Toate acestea merită să fie luate în considerare în momentul în care intrăm în ceea ce se anunță a fi cel mai important an electoral din istorie. Pe parcursul anului 2024, țări cu o populație cumulată de peste patru miliarde de oameni vor merge la urne, aruncând în aer status quo-ul global în tot felul de moduri imprevizibile. Unele alegeri, precum cele din Rusia, nu vor fi nici pe departe competitive. Altele, precum cea din Pakistan, vor avea loc în condiții care ar putea fi, cel mult, numite semidemocratice. Dar voturile din cadrul țărilor democratice, din India și Indonezia până în Statele Unite și Uniunea Europeană, pot fi, de asemenea, afectate de polarizarea societății, de dispute procedurale și de legitimitate contestată. Noi, cei de la Open Society, vom urmări îndeaproape toate aceste alegeri.

Dar vom încerca, de asemenea, să evităm abordarea tentantă, clarificatoare, dar prea simplistă, care tratează fiecare dintre aceste alegeri ca pe un „referendum asupra democrației”. Este absolut adevărat că democrația este în joc în multe dintre ele. Dar acest lucru nu este același lucru cu faptul că democrația însăși este întrebarea care motivează modul în care alegătorii votează. În cele mai multe cazuri, rezultatele vor fi determinate de chestiuni legate de schimbare și stabilitate: de la chestiuni legate de situația materială, cum ar fi locurile de muncă și inflația, până la diviziunile demografice dintre populațiile tinere și liderii bătrâni. Prin urmare, nu ar trebui nici să interpretăm voturile pentru partide sau candidați autoritari ca fiind o îndepărtare permanentă a cetățenilor de principiile democratice și ale societății deschise.

Barometrul nostru Open Society, un sondaj realizat vara trecută în rândul a 36.000 de persoane dintr-un grup reprezentativ de 30 de țări cu o populație totală de peste 5,5 miliarde de oameni, oferă un context important. Marile majorități ale respondenților noștri au declarat că se identifică cu valorile democratice, că apreciază atât drepturile individuale, cât și cele de grup ale omului și că susțin o mai mare ambiție multilateralistă. Cu toate acestea, ei au exprimat, de asemenea, o nemulțumire față de liderii și sistemele în funcție, din cauza eșecurilor de a pune mâncare pe masă (atât la figurat, cât și la propriu – 49 la sută au declarat că au întâmpinat dificultăți să-și asigure familiile). Ei s-au temut de violența politică, de sărăcie, de efectele schimbărilor climatice și de legile care nu servesc „oamenilor ca mine”. Oamenii, tot mai des, nu au încredere în politicieni și, atunci când li s-a cerut să identifice cea mai mare provocare cu care se confruntă țara lor, au citat cel mai frecvent corupția.

Acesta este fundalul anului electoral global care se anunță foarte aglomerat: o lume în care cetățenii sunt adesea sătui de cei în funcție și caută alternative, care pretind că oferă soluții, în care cetățenii sunt dispuși să treacă cu vederea deficiențele democratice ale liderilor autoritari, dar care par să ofere rezultate.

Așadar, să considerăm alegerile anului 2024 doar ca fiind referendumuri privind democrația sau „ultima redută a democrației” înseamnă să avem o viziune mult prea îngustă. Acestea, mai degrabă, sunt referendumuri privind experiența trăită, nu principii abstracte; privind costul și nivelul de trai, privind sentimentul de securitate al oamenilor în casele, la locul de muncă și pe străzile lor, privind convingerea lor că liderii lor pot și le vor proteja interesele. Să ignorăm aceste tendințe socioeconomice mai largi înseamnă să ratăm.

Având în vedere toate acestea, misiunea noastră la Open Society rămâne consecventă: să promovăm cauzele democrației și drepturilor omului susținute de George Soros de-a lungul activității sale filantropice. Dar, așa cum această carieră a fost marcată de un spirit antreprenorial și disruptiv hotărât, la fel și filantropia pe care George a fondat-o trebuie să continue să evolueze odată cu vremurile. Astfel, în iunie 2023, Consiliul de Administrație al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, sub conducerea lui Alex Soros, noul nostru președinte, a decis în unanimitate să adopte un nou model de funcționare capabil să abordeze acele cauze profunde ale crizelor din vremurile noastre. Acest lucru a adus o perioadă de anxietate și frustrare de înțeles pentru personalul fundațiilor și familiile acestora, precum și pentru partenerii și beneficiarii noștri. Ne luăm rămas bun de la mulți colegi dragi în timp ce punem bazele noului model.

Dar, pe parcursul anului 2024, noul model de funcționare va prinde treptat contur. La fel de mult ca o schimbare de cultură, ca o schimbare de metodă, acesta va îndepărta Fundațiile pentru o Societate Deschisă (Open Society) de temele generale și se va îndrepta spre obiective mai bine focalizate, dar totuși dispersate geografic, care recunosc și reflectă condițiile din lumea reală pe care le-am descris mai sus – obiective în privința cărora suntem încrezători că putem mișca lucrurile într-un mod care nu s-ar întâmpla fără implicarea noastră.

Este o provocare pe cât de incitantă, pe atât de descurajantă, care ne cere să ne confruntăm cu deficiențe profunde precum inegalitatea, excluderea și insecuritatea și să identificăm oportunități născute din capacitatea noastră ca filantropie privată și politică de a ne asuma riscuri pe care alții, cum ar fi guvernele și companiile private, nu pot sau nu vor să le asume. Aceasta va însemna un mod complet nou de lucru.

Repet: misiunea noastră rămâne constantă, chiar dacă metodele prin care o urmărim trebuie să se schimbe. Dar o altă constantă este ceea ce George Soros a numit-o „rețeaua de rețele”, grup descentralizat, dar dens interconectat, de echipe din interiorul și din afara Open Society care urmăresc valorile pe care dorim cu toții să le vedem prosperând. Această rețea rămâne crucială pentru misiune. În acest spirit, noua echipă de conducere executivă – Pedro Abramovay, Sandra Breka, Binaifer Nowrojee și cu mine – ne alăturăm pentru a le mulțumi tuturor prietenilor și partenerilor noștri pentru cooperarea, sprijinul și munca lor continuă. Și îi îndemnăm pe toți – pe voi toți – să vă alăturați în acest nou capitol al poveștii Open Society.